Procurorii DIICOT au început anul trecut urmărirea penală asupra mai multor persoane, inclusiv asupra procuratorilor din grupul Enigma, în cazul retrocedării a peste 3000 de hectare în Vrancea care au fost vândute către firma înființată de universitatea Harvard. În paralel, Romsilva – Direcția Silvică Vrancea a cerut nulitatea actelor de proprietate pentru mai multe suprafețe de pădure despre care consideră că au fost retrocedate nelegal. Aproape 3400 de hectare din Vrancea sunt în prezent fie revendicate de Romsilva, fie anchetate de procurori, spun jurnaliștii de la Rise Project într-o anchetă de presă. Adică aproape un sfert din pădurile pe care Harvard le-a deținut în Vrancea. Investigația celor de la Rise Project poate fi accesată la www.riseproject.ro.
Unele dintre procese s-au finalizat, cum este cazul la Andreiașu, unde Direcția Silvică ar trebui să obțină circa 265 hectare de pădure de la Stan Sion Cătălin.
Ițele încurcate ale retrocedărilor de pădure din Vrancea sunt prezentate de jurnaliștii de la Rise Project, care dezvăluie modul în care americanii de la Universitatea Harvard, prin societatea Scolopax, au cumpărat peste 13 mii hectare de pădure în județ. „Intermediarii locali care au facilitat vânzarea pădurilor către Harvard sunt investigați de procurori pentru mai multe infracțiuni: înșelăciune, corupție, activități de criminalitate organizată și spălare de bani”, spun jurnaliștii de la Rise Project. Anul trecut, Harvard a cedat aproape 33 de mii de hectare către corporația IKEA, care a plătit, în iunie 2015, peste 56 de milioane de euro. .jpg)
Direcția Silvică a cerut anularea restituirilor de pădure
În ultimii ani, Direcția Silvică a demarat mai multe acțiuni în instanță pentru ca magistrații să anuleze retrocedări din perioada 2005-2007. Directorul Direcției Silvice, Lucian Zamfir, ne-a spus că demersurile au fost începute în anii trecuți iar acțiunile au ajuns pe rolul instanțelor de judecată când au fost identificate dovezile necesare. „Au fost mai multe acțiuni demarate pentru suprafețele care considerăm că au fost restituite nelegal. Au fost acțiuni începute din anii trecuți însă a trebuit să adunăm dovezi, să putem realiza un dosar pe care să îl prezentăm în instanță”, a explicat directorul Zamfir.
De exemplu, în decembrie 2015, Direcția Silvică Vrancea a solicitat Judecătoriei Focșani să anuleze mai multe retrocedări din perioada 2004-2007. Silvicultorii reclamă că 2900 de hectare cu vegetație forestieră au fost, de asemenea, restituite nelegal. În plângere, Regia Națională a Pădurilor a arătat și traseul prin care suprafețele respective au fost retrocedate către două persoane, Maria și Eliza Ghyka. „Cu aproape un veac în urmă, șase loturi de pădure au fost împărțite, prin tragere la sorți, către descendenții familiei Orleanu, printre care poetul Gheorghe Orleanu și fostul deputat țărănist Mihail Orleanu – unul dintre susținătorii exproprierii latifundiarilor și distribuirea terenurilor și pădurilor către țărani, deși el însuși era un mare proprietar. Acum, Romsilva susține că moștenitorii lui Mihail Orleanu aveau dreptul la doar 740 de hectare, dar au primit o suprafață de aproape patru ori mai mare. Mai mult, regia statului susține că nici măcar cele 740 de hectare nu trebuiau retrocedate către Maria și Eliza Ghyka, și cer astfel anularea actelor pentru toate cele 2900 hectare”, scriu jurnaliștii de la Rise Project.
Aceștia spun că numele celor două femei Ghyka mai apar și într-o anchetă penală a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Teorism (DIICOT). Reporterii Rise citează un document confidențial unde se arată că procurorii suspectează că 360 de hectare din pădurile obținute de Eliza și Maria Ghyka au ajuns, în 2007, la filiala Harvard, Scolopax. „Investigația DIICOT este însă mai amplă. Procurorii antimafia au început anul trecut urmărirea penală asupra mai multor persoane, inclusiv asupra procuratorilor din grupul Enigma, în cazul retrocedării a peste 3000 de hectare în Vrancea. Procurorii susțin că prejudiciul cauzat Romsilva a fost de peste 8 milioane de euro. Aproape 2000 de hectare din aceste proprietăți au ajuns în portofoliul universității americane. Conducerea Harvard a refuzat să răspundă întrebărilor RISE Project, motivând că nu comentează litigii aflate în derulare”, scrie Rise Project.
.jpg)
