Directorul APM Vrancea: Este copleșitor când vezi animale care se vaită

Animalele schingiuite, care trăiesc în pădurile Vrancei, au ajuns așa din cauza braconierilor, dar și a cetățenilor care iau măsuri drastice pentru a-și păzi culturile. În ultimii 10 ani, de când reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului (APM) au demarat proiectul LifeNatura, specialiștii au avut aproximativ 60 de intervenții pentru salvarea carnivorelor mari prinse în lațuri ori în așa numitele fălci de metal. În majoritatea cazurilor a fost vorba despre urși, a declarat directorul APM Vrancea, Valentin Logodinschi (FOTO). Potrivit acestuia, impactul psihologic atunci când vezi un animal care se vaită este foarte puternic. „Impactul psihologic este foarte mare la o asemenea intervenție, iar imaginea este copleșitoare atunci când vezi animale care se vaită. Exemplarele pe care le-ați văzut în acele poze și în înregistrarea video au avut șansă, deoarece nu au murit. Multe animale nu trăiesc, fac infecții sau sunt prinse de oameni. Este dureros când vezi astfel de animale cu 3 picioare”, a afirmat directorul APM Vrancea.
Valentin Logodinschi a precizat că lațurile sunt puse, de obicei, pentru a prinde mistreți și căpriori, în cazurile lupilor, urșilor și râșilor sunt puse fălcile de metal. „Acestea din urmă sunt cele mai cumplite. Practic, zdrobește osul!”, a subliniat el.
Deși braconajul este pedepsit de Codul Penal, din nefericire acest fenomen există în continuare. Directorul APM Vrancea a precizat că dacă în urmă cu sute de ani vânătoarea era practicată pentru a asigura hrana, acum se face din plăcere. „Se scapă greu de o asemenea meteahnă. De când agricultura a performat, vânătoarea ca sursă de hrană s-a diminuat. Dar a rămas plăcerea. Prin urmare, sunt organizate vânători. Eu nu cred că este justificat carnagiul de animale”, a afirmat Logodinschi.

Cerbul Mircea a murit de ocluzie intestinală

Directorul APM a declarat că în Vrancea sunt de importanță cinegetică urșii bruni, lupii și râșii, fiind protejați de lege. Vara și toamna, urșii trebuie să acumuleze rezerve de energie pentru a putea hiberna în pace pe parcursul iernii, așa că pornesc în căutarea hranei. Acestea sunt momentele când animalele intră în conflict cu oamenii. „Oamenii montează capcane pentru a-și proteja cultura și proprietatea. În afară de lupi și urși, mai pot intra pe culturile oamenilor și mistreții, care nu sunt protejați de lege. Noi avem montate garduri electrice în zona de munte, pentru diminuarea conflictelor dintre oameni și animale, dar în cazul mistreților nu este suficient gardul, tocmai de aceea sunt puse capcanele (care pot prinde și carnivore-n.r.). Aceste acțiuni intră la categoria braconaj, care este o infracțiune ce se pedepsește cu închisoarea sau cu amendă penală. Cu toate acestea, fenomenul este greu de controlat”, a mai spus șeful APM Vrancea. De asemenea, conflicte pot apărea și în sezonul rece. În iernile mai călduroase, inclusiv iarna aceasta, urșii au hibernat mai puțin sau chiar deloc, pornind în căutarea hranei.
Pentru protejarea carnivorelor mari, APM Vrancea colaborează cu instituțiile similare din județele Harghita și Covasna. De altfel, în Harghita funcționează un Centru de reabilitare pentru puii de animale orfani sau abandonați, iar la Lepșa, în Vrancea, există un spital pentru tratarea animalelor bolnave, dotat la standarde europene. De asemenea, un centru pentru animalele sănătoase care sunt abandonate ori orfane există și în Crângul Petrești, unde a fost „cazat” inclusiv un pui de râs. „La Lepșa, animalele sunt ținute până se vindecă. Altfel nu pot fi eliberați în natură. Am avut un cerb pe care l-am ținut câțiva ani deoarece nu s-a adaptat în sălbăticiune. Mircea îl chema. Până la urmă a murit de ocluzie intestinală”, a conchis Valentin Logodinschi.
În prezent, specialiștii APM Vrancea fac verificări pe linie genetică în cazul lupilor. Au fost trimise mostre în Germania, iar rezultatele vor veni în luna mai. Scopul acestei acțiuni este acela de a stabili de unde se trage populația de lupi și cum a migrat.