La ediția a 48-a a Festivalului Folcloric de la Poiana Negari, ce a avut loc duminică, au participat, în prima parte a evenimentului, ansambluri tradiționale vrâncene din Nereju, Năruja, Paltin, Spulber, dar și Ansamblul Profesionist „Å¢ara Vrancei” din Focșani, condus de Maria Murgoci. A fost și un invitat special, respectiv Mariana Ionescu Căpitănescu. Manifestarea folclorică a fost organizată de Consiliul Județean, Centrul Cultural Vrancea, Primăria și Consiliul Local Jitia. „A fost o surpriză extraordinară pentru mine peisajul din această zonă. Acesta a fost primul impact, întâlnirea cu pădurile acestea frumoase, cu râul care curge, cu câmpiile dintre dealuri și animale frumoase. Publicul m-a surprins într-un mod deosebit de plăcut, pentru că lumea știe cântecele și este o răsplată extraordinară pentru mine ca artist. Asta a fost o surpriză extraordinară să văd că oamenii au stat așa aproape de mine, au îndurat căldura și totuși nu s-au îndepărtat. Sunt oameni cu suflet bun, mari iubitori de folclor și a fost un câștig pentru mine că am cunoscut asemenea oameni și le mulțumesc autorităților locale pentru că m-au invitat în această comună. Vreau să le mulțumesc tuturor vrâncenilor care iubesc cântecul nostru din Oltenia și să le spun că aștept să vin în fiecare localitate de aici, pentru că oamenii sunt cu inima deschisă. Le doresc multă sănătate!”, a declarat Mariana Ionescu Căpitănescu pentru „Monitorul de Vrancea”.
Apoi, pe scenă au urcat ansamblurile și soliștii vocali din Dumitrești, Chiojdeni, Vintileasca și Jitia. „Sunt bucuroasă pentru că locuiesc aici, în acest loc mirific, sunt bucuroasă pentru că avem potențial artistic păstrat din bătrâni. Păstrăm cu mare drag tradiția și folclorul românesc de pe Valea Rîmnicului Sărat. Elevii noștrii sunt antrenați încă de la începutul vacanței și toată vara avem spectacole și facem turnee cu ei, pentru că iubesc folclorul din zona noastră. Sunt bucuroasă pentru că am putut să transmitem și tinerei generații Brâul de la Jitia și sperăm ca până departe să obținem diplome și trofee importante. Chindia și Brâul de la Jitia s-au reunit în Ansamblul Chindia al Școlii Gimnaziale, dar rămâne emblematic brâu jucat de o parte dintre bătrânii satului și întregit de elevii de la școală”, a spus și Petruța Lalu, instructor al ansamblului de la Jitia.
Festivalul, o reușită
Primarul comunei Jitia, Ion Gheorghiță, este mândru că a putut organiza manifestarea. „Este o bucurie și mândrie în același timp că am putut să organizăm acest eveniment cultural pentru localitatea noastră. Mai mult de atât, ne bucurăm că am reușit să menținem tradiția la noi, la Jitia, a acestui festival, care este la cea de-a 48-a ediție. Este foarte important și trebuie să ne gândim la primii cărora le-a venit în minte să organizeze un asemenea festival. Lume multă, lume care eu spun că s-a simțit bine, spectacolul a fost pe măsură. Încă odată trebuie să mulțumim tuturor celor care ne-au sprijinit în derularea acestui eveniment, cu riscul de a mă repeta: Consiliul Județean Vrancea, Centrul Cultural Vrancea, Primăria Jitia și Consiliul Local Jitia. Sunt sigur că vom avea o colaborare fructuoasă în continuare și sperăm să ținem flacăra vie a acestui festival cât mai mult aprinsă. Este un festival și nu ziua unei localități și tocmai de aceea invităm artiști care aduc muzica populară adevărată aici”, a spus edilul.
Cum se „învârteau” treburile în urmă cu zeci de ani
Festivalul Folcloric de la Poiana Negari era pe vremuri prilej de a pune țara la cale, de a negocia măritișul fetelor și însuratul feciorilor. Sorin Pantelimon, profesor în localitate, a povestit cum se „învârteau” treburile în urmă cu zeci de ani. „Nu trebuie să neglijăm rolul social și economic al acestor manifestări culturale. În timpurile vechi, cu aceste ocazii, oamenii își făceau cumpărăturile pentru viața cotidiană, pentru strictul necesar, ținând cont că atunci nu existau drumurile care sunt astăzi. Era depărtare față de orașe, de Târgul de la Râmnic, de la Focșani. Rolul economic consta în întâlnirea oamenilor, unde puneau la cale diverse lucruri„, a spus Sorin Pantelimon.
„De exemplu, venea vremea coasei și oamenii făceau schimburi între ei. Cei din Bisoca cu cei din Jitia, din Vintileasca. Era, totodată, un prilej de întâlnire a tinerilor în vederea căsătoriei. Aici se aranjau căsătoriile între tineri. Erau horele ce se țineau în aer liber, tinerii se cunoșteau, jucau împreună. Până nu de mult devenise așa, ca un obicei, ca fetele să fie furate în vederea căsătoriei. Seara se ținea bal, acolo băiatul juca cu fata și la un moment dat mama fetei se trezea că fata nu mai este. O căuta, dar fata nu mai era. Nu se întâmpla nimic rău, era un fel de răpire acceptată, așa începea căsătoria”, a adăugat profesorul.
Potrivit acestuia, vânzătorii de bragă veneau de la Slănic, iar cofarii de la Nereju. „Unii au terenuri într-o parte, alții în cealaltă parte, iar acest lucru s-a întâmplat datorită căsătoriilor care se făceau între tinerii și tinerele din Bisoca cu cele din Jitia și Vintileasca. Cam asta e aria unde ei au trăit, de fapt vedem acest lucru și după numele pe care îl poartă familiile din Vintileasca, Neculele, Jitia, Măgura, Dealu Sării, Bisoca. Numele Lalu, care provine din partea Buzăului, e prin Bisoca la noi, Banu de la Vintileasca, alde Neacșu sunt originari din Jitia. O trecere foarte ușoară este de aici, de la Neculele, către Nereju sau către Valea Milcovului. Åžtim despre comercianții nerejeni care veneau la bâlciurile de aici de la noi că erau vestiți prin arta de a confecționa cofele și butoaiele din lemn, în general produse lucrate manual. Ei erau vestiți pentru acest lucru. Din partea Slănicului de la Buzău veneau comercianți, de exemplu cei cu băuturile răcoritoare. Acum 50 de ani nu erau sucurile care sunt azi în comerț, ci braga. Erau familii care veneau de acolo și s-au stabilit aici. Avem în comuna Jitia familia Văduva, care este poreclită Brăgari, așa le spune lumea. Ei provin din acei comercianți de demult, care veneau și vindeau braga aici, la festival”, a mai spus Sorin Pantelimon.
Comuniunea oamenilor dintre Râmnice se rezuma la ce aveau de împărțit între ei, era un fel de cerc închis, iar granițele nu erau depășite. „Fete din Vintileasca sau Jitia căsătorite în Bisoca și invers. Familiile se întâlneau la astfel de momente și puneau la cale împărțirea averilor pe care le avea fiecare. Fata avea pământul ei dat de zestre de la părinții bisoceni, băiatul pe al lui. Ca să aducă fânul dintr-o parte în alta era destul de greu, așa că dădeau terenul pe care îl aveau unii la alții. Åži astăzi se mai practică astfel de trocuri, care au loc între oamenii de aici, dintre Râmnice”, a încheiat Sorin Pantelimon.
