Înțepăturile de insecte sunt o cauză destul de răspândită a șocului anafilactic. Specialiștii din cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vrancea au o serie de recomandări pentru a preveni șocul anafilactic. „Anafilaxia sau șocul anafilactic reprezintă o reacție alergică brutală a organismului, declanșată de factori multipli și care apare la câteva minute după intrarea în contact cu substanța alergenă. Aici vorbim de două cauze: prăbușirea bruscă a tensiunii arteriale sau un bronhospasm care va duce la insuficiență respiratorie acută și asfixiere. Dacă nu reacționăm în timp util, șocul anafilactic pune în pericol viața persoanei afectate”, spun specialiștii DSP.
Aceștia avertizează că nu sunt de neglijat nici alergiile la diverse alimente pe care le consumăm mai mult în anotimpul cald, dar nici cele provocate de anumite medicamente. „În primul rând vorbim despre unele medicamente. Cel mai frecvent sunt acuzate că produc șoc anafilactic antibioticele din familia penicilinelor, apoi aspirina, unele antiinflamatoare nonsteroidiene, unele anestezice locale, unele vaccinuri. Incriminate sunt și substanțele de contrast pe bază de iod, care se utilizează pentru efectuarea diferitelor tipuri de radiografii. De asemenea, înțepăturile de insecte viespi, albine, păianjeni sunt o cauză destul de răspândită a șocului anafilactic. Există cazuri în care vină pentru reacțiile alergice severe o au unele alimente. Astfel, nucile, arahidele, ouăle, laptele, fructele de mare pot da simptome deosebit de severe la câteva minute după ce au fost consumate. Cu cât mâncărimile, dificultățile de respirație, senzația de greață sau de vomă sunt mai rapide, cu atât evoluția ulterioară este mai imprevizibilă”, mai spun specialiștii DSP.
Cum recunoaștem șocul anafilactic?
Simptomele șocului anafilactic sunt dintre cele mai diverse: începând de la erupții alergice, mâncărimi, edem al feței, grețuri, vărsături, crampe abdominale, dificultăți de respirație, răgușire, senzația de disconfort la înghițire, tulburări de ritm cardiac și până la infarct miocardic sau colaps (n.r. – insuficientă circulatorie periferică, manifestată prin pierderea oricărei forțe, scăderea bruscă a tensiunii arteriale, puls rapid și foarte slab).
În funcție de apariția manifestărilor clinice, se vorbește despre patru grade de severitate a șocului anafilactic: formă ușoară, medie, gravă și extrem de gravă, care poate avea evoluție fatală. Dacă reacțiile alergice au apărut, soluția salvatoare este adrenalina. „Pacienții cu teren anafilactic dovedit trebuie să aibă în permanență asupra lor auto-injectoare cu adrenalină, eliberate pe bază de prescripție medicală. Aceste «stilouri» pot fi de uz pediatric (0,15 mg) sau pentru adulți (0,3 mg adrenalină, soluție 1%). Sunt ușor de folosit și nu necesită o asamblare prealabilă. Dar, dacă este vorba de o înțepătură, se poate pune un garou deasupra înțepăturii și gheață pe înțepătură„, recomandă specialiștii DSP.
În cazul în care persoana aflată în șoc anafilactic nu mai respiră sau nu mai are puls și se cunosc măsurile de prim ajutor specifice, se pot începe tehnicile de resuscitare, până la sosirea echipajului de pe ambulanță.
