Mai mulți enoriași de la Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din Focșani au protestat sâmbătă și duminică în fața lăcașului de cult. Dintre cei trei excomunicați, doar Nela Panaite a participat la această acțiune, având alături persoane dintre cele canonisite. Se pare că Romică Gavrilă și Elena Daniela Baneș, ceilalți doi focșăneni excomunicați, nu vor să meargă mai departe cu protestele, așa cum continuă Nela Panaite.
Oamenii și-au început protestul cu o rugăciune. După ce au spus „Tatăl nostru” în cor, ei au început să strige că-și vor preotul, pe Giorgică Vatră, înapoi. Apoi, au făcut referire și la măsurile dispuse împotriva unora dintre ei. „M-am simțit foarte prost că nu am putut merge la biserică. Mi se pare o decizie abuzivă și nu este corect ceea ce se întâmplă. Nu s-a mai întâmplat de atâtea sute de ani și vom protesta foarte mult timp împotriva acestor două decizii pentru că sunt luate abuziv, nu este corect să ni se ia dreptul la religie pentru că asta s-a întâmplat și nu știu de ce. Ne-am susținut preotul. Că mi se aduc acum acuze că am învrăjbit lumea, nu este adevărat. M-am simțit exagerat de rău să nu pot intra în biserica în care am muncit, să nu pot plăti o liturghie. Mai nou am aflat că decizia dată (de excomunicare-n.r) nu are niciun fel de adevăr, spune că s-a dat o lege în februarie 2015 și noi suntem judecați pentru faptele din 2014. Este ceva abuziv. Noi vrem și părintele înapoi”, a spus Nela Panaite, care a fost excomunicată din Biserica Ortodoxă Română.
O altă enoriașă, Vica Axente, a spus că nu vrea altceva decât liniștea aceea pe care o avea atunci când venea la biserica în care îl găsea întotdeauna pe părintele Vatră. „Hotărârea ne afectează și consider că biserica și părintele nu-l poți schimba ca pe un funcționar la ghișeu. Dumnezeu lucrează prin oameni. Prin oameni a lucrat când l-a găsit pe părintele Vatră și în jurul lui s-au adunat ceilalți oameni. Noi ne vrem preotul înapoi, tihna aceea pe care o avem de 15 ani. S-a vorbit de tulburare, cine a fost tulburat aici? Nu cumva noi, care nu am mai avut unde veni să ne spunem oful, cărora ne-a lipsit la miruire cuvântul părintelui și așa mai departe?”, a precizat Vica Axente.
La rândul său, Toader Negoiță, una dintre cele 8 persoane canonisite, a precizat că măsura excomunicării se aplică de la diacon în sus, nu credincioșilor. Mai mult, el a spus că doar duhovnicul îi poate interzice să se împărtășească, nu arhiepiscopul. „Nu suntem o sectă care vrem să ne rupem de Biserica Ortodoxă Română. Am fost născut, botezat, crescut ortodox și așa vreau să mor. Ne nemulțumește decizia total abuzivă de excomunicare a celor trei persoane. Se vede graba de a da sancțiuni și de a intimida. Arhiepiscopia a omis că acel canon se aplică doar începând de la diaconi în sus. Eu sunt unul dintre cele 8 persoane canonisite. Doar duhovnicul meu îmi poate da canon în funcție de gravitatea păcatelor pe care le-am făcut. Sunt două măsuri abuzive. Mai mult, pe noi ne-a supărat că părintele a primit inițial o decizie prin care era numit preot la Bordeasca Veche, apoi s-a luat altă decizie. I-a retras decizia prin care era numit paroh și i-a dat canonul să meargă la mănăstire. Ni s-a spus să stăm liniștiși că părintele va veni înapoi după canon, dar nu a fost așa”, a spus Toader Negoiță.
Credincioșii, care au obținut aprobare pentru două ore de protest, nu au stat în fața bisericii mai mult de 40 de minute, după care s-au gândit să meargă la Anghelești, întrucât au aflat că ÎPS Ciprian s-ar afla aici. Oamenii s-au tot gândit la această variantă, dar în cele din urmă au renunțat la idee și nu au mai mers.
CE SPUNE ARHIEPISCOPIA
Într-un comunicat de presă postat sâmbătă pe site-ul Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, se arată că „excomunicarea nu este o măsură punitivă, ci una pedagogică, spre îndreptare” și că „dezbaterile aprinse și comentariile aberante” generate de decizia Permanenței Consiliului Eparhial „trădează necunoașterea problemelor bisericești, dar și o gândire secularizată, despre rolul și menirea Bisericii în societate”.
Conform sursei citate, „sancțiunea bisericească aplicată celor trei persoane a fost una justă, întemeiată pe Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe și prevederile Regulamentului autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Sfântul Sinod, în ședința sa de lucru din 5-6 februarie 2015 (publicat la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2015). Ea a fost determinată de faptele extrem de grave săvârșite de cei menționați mai sus (Gavrilă Romică, Panaite Nela și Baneș Elena Daniela – n.r.), în mod repetat, pe parcursul a 8 luni de zile, prin care și-au dovedit neascultarea față de autoritatea superioară bisericească și intenția de a produce o schismă în interiorul comunității de credincioși”.
În comunicat sunt enumerate faptele considerate de Arhiepiscopie extrem de grave: „instigarea credincioșilor de a nu contribui la colecta organizată în toate bisericile din Patriarhia Română, în perioada Postului Crăciunului, când se dă citire și Pastoralei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu privire la această colectă destinată ajutorării săracilor din fiecare eparhie, în cursul următorului an calendaristic (6 dec. 2014); organizarea mai multor proteste în stradă, în fața sediului Protoieriei Focșani I (14 septembrie și 21 decembrie 2014; 4 ianuarie 2015); contestarea deciziilor Centrului Eparhial în chestiuni privitoare la cler; proferarea de amenințări la adresa ierarhului, transmise pe diferite căi; tulburarea slujbelor religioase și, îndeosebi, a Sfintei Liturghii, în toate duminicile și sărbătorile, începând cu data de 14 septembrie 2014 și până în prezent; defăimarea chiriarhului locului, a patriarhului României și a celorlalți ierarhi ai Sfântului Sinod, în paginile unei broșuri intitulate Fața necunoscută din Parohia Sfântul Andrei, difuzată credincioșilor în interiorul locașului de cult. Însă, cea mai gravă dintre toate, a fost amenințarea – transmisă ierarhului, verbal și în scris – că vor ocupa biserica Sfântul Andrei, vor arunca Antimisul chiriarhului (fără de care nici un preot nu poate sluji cele sfinte), își vor aduce „preotul lor”, se vor rupe de Biserica Ortodoxă și vor preda locașul de cult unei alte entități religioase (subînțelegând grupările religioase paralele necanonice), că nu vor face niciodată ascultare de episcopul locului și că noul paroh numit de acesta, în persoana preotului Mirică Valentin, ar trebui să-și dea demisia din preoție, întrucât ei sunt cei ce decid soarta bisericii Sfântul Andrei din Focșani”.
În documentul Arhiepiscopiei se arată că cei trei focșăneni excomunicați
„au ajuns să nu-l mai asculte nici pe duhovnicul lor (preotul Giorgică Vatră – n.r.), reproșându-i că i-a trădat, prin declarațiile sale privind ascultarea față de chiriarh, date în fața inspectorului bisericesc, și că ar fi bine să plece și el din parohie, întrucât își vor aduce „propriul preot”, care să asculte de ei, nu de episcop (extras din declarațiie preoților Giorgică Vatră și Valentin Mirică, din data de 30.03.2015). Această atitudine neașteptată și extrem de gravă din partea fiilor săi duhovnicești l-au determinat pe preotul Vatră să-i renege pe „credincioșii” protestatari, într-o declarație adresată Centrului Eparhial, și chiar să-și ceară, în scris, transferul la o altă parohie, „pentru a-și salva preoția” (cerere înregistrată la Cancelaria Eparhială cu nr. 1873/30.03.2015)”.
În aceste circumstanțe, precizează comunicatul, „după opt luni de îndelungă-răbdare și nenumărate încercări de aplanare a situației, Permanența Consiliului Eparhial, ținând seama și de solicitările celorlalți credincioși ai parohiei de a se restaura pacea în comunitate, a încredințat cazul celor 11 persoane cu atitudine schismatică Consistoriului bisericesc, pentru a fi analizat, pe baza documentelor adunate la dosar, în lumina Sfintelor Canoane și a prevederilor regulamentare bisericești. Referatul Consistoriului a fost prezentat în ședința de lucru a Permanenței Consiliului Eparhial, din data de 7 mai 2015, care, după lungi dezbateri, a aprobat propunerea de sancționare duhovnicească a „credincioșilor” respectivi: canonisirea (oprirea de la Sfânta Împărtășanie) a opt persoane, pe considerentul că acestea, deși au avut atitudini necreștinești, au fost manipulate de liderii grupului, și excomunicarea persoanelor nominalizate mai sus (nu și a familiilor lor), care au demonstrat, prin acțiunile lor, că reprezintă o reală amenințare pentru unitatea Bisericii.”
.jpg)
Fără îndoială, se arată în continuarea documentului, „sancțiunea aplicată acestora din urmă este una gravă, din punct de vedere duhovnicesc, presupunând îndepărtarea lor de la comuniunea euharistică, dar și privarea de orice altă asistență religioasă, din partea slujitorilor Bisericii. Gravitatea sancțiunii a fost, însă, pe măsura gravității situației pe care cei trei au generat-o, în mod conștient și liber, refuzând să înțeleagă faptul că, în Biserica Ortodoxă de pretutindeni, nu-și au locul manifestări democratice de tip sindicalist. Principiul sfânt după care se conduce Biserica creștină în orice societate umană – enunțat de Mântuitorul nostru Iisus Hristos în Sfânta Evanghelie după Luca: „Cel ce vă ascultă pe voi (Apostoli, n.n.) pe Mine Mă ascultă, și cel ce se leapădă de voi se leapădă de Mine, iar cel ce se leapădă de Mine se leapădă de Cel ce M-a trimis pe Mine” (Luca 10,16) – este cel al ascultării preoților și credincioșilor, de urmașii Sfinților Apostoli, adică de episcopi. Ascultarea înseamnă viață, iar neascultarea, moarte spirituală, adică întreruperea comuniunii cu Dumnezeu. Cine nu înțelege și nu-și asumă această învățătură fundamentală și vitală pentru viața Bisericii nu se poate numi creștin adevărat. Biserica nu funcționează asemenea partidelor politice sau a asociațiilor și fundațiilor de orice fel, chiar dacă ea prezintă formele de organizare ale unei instituții omenești”.
În comunicat se face referire și la faptul că o asemenea sancțiune nu a mai fost pronunțată de foarte multă vreme. Aceasta „nu constituie un titlu de laudă pentru Biserică, în sensul că aceasta s-ar fi adaptat la modernitate, ci, dimpotrivă, un semn de prea multă îngăduință, prin aplicarea frecventă a principiului iconomiei (pogorământului), pe fondul fenomenului secularizării, ce cuprinde tot mai multe conștiințe umane, dar și al libertății iresponsabile, exercitată de către unii semeni ai noștri, chiar în interiorul Bisericii. Măsura luată de Centrul Eparhial – Buzău, oricât de gravă ar părea, nu ține de o anumită epocă istorică; ea este prevăzută în Sfânta Scriptură a Noului Testament (Evanghelia după Matei, cap. 18, versetele 15-17), în Sfintele Canoane ale Sinoadelor Ecumenice și ale Sfinților Părinți, precum și în regulamentele bisericești”.
Documentul aduce aminte și de situația de la Ruginești. „În fața unei situații atât de grave, care aducea aminte de un caz similar, petrecut în comuna Ruginești – Vrancea, în anul 2007 – când locașul de cult a fost predat, abuziv, de către preotul paroh de atunci, Dumitru Poiană, și un grup de „credincioși” răzvrătiți, unei alte grupării religioase necanonice, condusă de fostul preot Ioan Preoteasa – s-a decis tăierea răului din rădăcină, prin aplicarea sancțiunii extreme de excomunicare și canonisire a celor neascultători. Trebuie să spunem aici că cel mai mare pericol pentru Biserică îl constituie nu cei care o atacă din afară, fie ei și creștini botezați, ci aceia care, pretinzându-se credincioși, o subminează din interior, dezbinând-o”.
Cei 11 focșăneni excomunicați sau canonisiți au totuși șanse de iertare, măsurile nefiind irevocabile. „Atât cei canonisiți, cât și cei excomunicați au posibilitatea să reintre în comuniune cu episcopul, preoții și dreptcredincioșii creștini ortodocși, dacă vor face fapte vrednice de pocăință, în sensul că trebuie să renunțe la manifestările lor antibisericești și să facă pocăință, în scris și verbal, în fața comunității pe care au tulburat-o, prin acțiunile lor. Nu ierarhul are nevoie de pocăința lor, întrucât acesta i-a iertat în mai multe rânduri, ci Biserica lui Hristos, care a fost rănită prin faptele lor de neascultare. Principiul iertării în Biserică presupune că, atunci când greșești față de o persoană, aceasta te poate ierta, ceea ce ierarhul de la Buzău a făcut-o deja. Dar când o persoană care se pretinde credincioasă greșește față de Biserica lui Hristos, ierarhul nu are voie să o ierte decât dacă face pocăință, dovedită în timp, prin fapte concrete”.
„Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei nu va ceda în fața presiunilor străzii sau a celor de tip mediatic, ci va aștepta, întru răbdare, întoarcerea, prin pocăință, a celor neascultători, în statulul Bisericii”, se arată în finalul comunicatului pe care îl puteți citi INTEGRAL AICI .
