Piureul din castane, un adevărat elixir, este unul dintre puținele produse care, prelucrate termic, păstrează în mare parte vitaminele fructului proaspăt. Datorită aportului imens de vitamine și minerale, acesta este un tonic natural extrem de puternic. Castanul comestibil (castanul dulce) este un arbore (Castanea sativa) din familia Fagaceae, originar din sudul Europei și al Asiei Mici. Este cultivat în multe zone ale Europei, fiind cunoscut încă de pe vremea Romei antice, când a fost introdus treptat în regiuni mai nordice decât arealul său natural. Mai târziu, începând cu Evul Mediu timpuriu, castanul comestibil a început să fie cultivat de călugări în grădinile mănăstirilor. Astăzi, în afara livezilor, exemplare vechi de sute de ani pot fi găsite în întreaga Europă, din Anglia până în România și din Italia până în Germania.
Castanul comestibil înflorește în iunie-iulie, mai târziu decât alte specii de castan. La coacerea completă, care are loc la mijlocul lui octombrie, mantaua se deschide progresiv, lăsând să se vadă fructele coapte, a căror coajă are o frumoasă culoare maroniu-castanie lucitoare. Culegerea castanelor comestibile se face de la sfârșitul lui septembrie și până la începutul lui noiembrie.
În scop terapeutic, de la castanul comestibil se recoltează coaja, florile, frunzele și semințele. Frunzele castanului comestibil dezvoltă o acțiune sedativă asupra organelor respiratorii și de aceea sunt folosite pentru tratarea bronșitele (sub forma de infuzie). Folosită tot ca infuzie, scoarța de castan are proprietatea de a scădea temperatura.
Fructele au o compoziție asemănătoare grâului și dețin valoroase depozite de vitamina B6 și E, dar și glucide cu absorbție lentă, potasiu și acid linoleic. Sunt o sursă importantă de hidrați de carbon, fosfor, lecitină și vitamina C și conțin, pe lângă acestea, protide, lipide, calciu, fier, magneziu, mangan, zinc, potasiu. Bogate în fibre, sunt indicate pentru persoanele care doresc să se îngrașe sau să își fortifice musculatura și organismul. Ceea ce este demn de remarcat în compoziția castanelor comestibile sunt acizii grași — acid palmitic și acid oleic—, care se găsesc în cantități mai mari decât în uleiul de măsline.
Castanele grele și cu coaja strălucitoare sunt garanția unui fruct bun. Castanele comestibile sunt diferite de alte fructe oleaginoase prin faptul că sunt sărace în grăsimi și au un conținut mai ridicat de amidon. Acestea au o textură sfărâmicioasă și o aromă ușoară, dulce. De obicei, ele sunt consumate coapte, fierte sau prăjite, adăugate în supe sau umpluturi, sau pot fi măcinate și utilizate sub formă de făină.
Folosită de mii de ani ca aliment, grație căruia organismul traversează cu bine perioadele reci, castana a fost recomandată cu succes de Hipocrate în rețetele sale străvechi, dar a apărut și pe lista celor peste 600 de plante și fructe cu puteri vindecătoare a grecului Dioscoride. Surse importante de vitamine și minerale, castanele comestibile sunt de un real ajutor persoanelor cu astenie fizică și intelectuală, convalescenților, bătrânilor și copiilor. Vitaminele și mineralele pe care le conțin întăresc sistemul imunitar.
Castanele acționează ca tonic muscular, nervos și venos și reduc permeabilitatea capilară. Pentru tratamentul hemoroizilor, varicelor și tromboflebitei, se consumă câte o farfurie de piure de castane îndulcit cu miere înainte de micul dejun și de cină, timp de câteva săptămâni. Prin consumul de castane se poate lupta împotriva bolilor reumatice sau renale. Băile cu făină de castane dulci (comestibile) se folosesc în tratamentul reumatismului cardio-articular și endocarditei postreumatice.
Studiile arată că persoanele care mănâncă patru-cinci castane pe zi aduc numeroase beneficii sănătății, obținând un nivel mai mic de colesterol „rău”, combat anemia, scapă de neplăcerile digestive și își revigorează sistemul nervos. Un astfel de consum zilnic reduce cu 20% riscurile de infarct miocardic. Potasiul pe care-l conțin ajută inima, venele și arterele, iar fierul contribuie la refacerea sângelui. Aceste fructe oleaginoase, bogate în fibre, datorită complexului de vitamine B și magneziului din compoziție, acționează ca un medicament cu efect asemănător antidepresivelor, combat oboseala, stresul și anxietatea. Mai multe studii asociază consumul regulat de castane cu diminuarea riscului de boli cardiovasculare și diabet de tip 2, scăderea riscul de calculi biliari și cancer de colon la femei.
În cosmetică este folosită masca din castane și miere pentru toate tipurile de ten, datorită proprietăților antiinflamatoare, de reducere a fragilității capilarelor, fotoprotectoare pentru radiații UV. De asemenea, această mască protejează acidul hialuronic din piele și normalizează secreția glandelor sebacee.
Preparatele din semințe de castan sălbatic constituie remedii eficiente de prevenire și de combatere a multor afecțiuni ca varicele, flebitele, trombozele, ulcerele varicoase la picioare, crampele dureroase, insuficiența venoasă și limfatică, dar și hemoroizii. De asemenea, cresc tonusul capilarelor fragile și contribuie la vindecarea hematoamelor, a vânătăilor și a luxațiilor.
Extractul din muguri de castan comestibil este drenor venos și limfatic, în principal la nivelul membrelor inferioare, fiind folosit pentru tulburări trofice cutanate, edeme, probleme circulatorii venoase, de menopauză, celulită, colită și rectocolită ulceroasă. Pentru fragilitatea capilară se recomandă extractul din muguri de castan sălbatic, care este vasoprotector și decongestionant, fiind bun și pentru hemoroizi sângerânzi, degerături și insuficiență respiratorie.
Consumul de castane este contraindicat diabeticilor și obezilor.
ÎNAINTE DE A PUNE ÎN APLICARE SFATURILE NOASTRE, CONSULTAÅ¢I MEDICUL
