Funcționarii publici din sistemul administrației penitenciare se vor numi polițiști de penitenciare, conform unui proiect de act normativ ce reglementează, între altele, statutul și drepturile acestora – inclusiv cele privind decontarea unor cheltuieli – și ocuparea funcțiilor de conducere vacante. Proiectul, denumit Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), a fost lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiției.
În expunerea de motive a proiectului sunt detaliate toate schimbările preconizate, pornind de la premisa că „buna funcționare a sistemului administrației penitenciare reprezintă o prioritate a României, în scopul asigurării drepturilor persoanelor private de libertate”.
Conform Legii nr. 293/2004, statutul special al funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare este conferit de natura atribuțiilor de serviciu care implică îndatoriri și riscuri deosebite, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu funcționarul din penitenciare fiind învestit cu exercițiul autorității publice, acesta putând folosi, în condițiile legii, tehnica, mijloacele și armamentul din dotare.
Plecând de la dispozițiile Legii nr. 293/2004 și cele ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, proiectul prevede schimbarea denumirii de ‘funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare’ cu cea de ‘polițist de penitenciare’. Astfel, se arată în expunerea de motive, sintagma ‘funcționar public cu statut special’ nu este o denumire, ci reglementează statutul personalului (de altfel, și polițiștii din cadrul Ministerului de Interne sunt funcționari publici cu statut special, dar au și denumirea de ‘polițiști’). De asemenea, conform dispozițiilor Legii nr. 254/2013, activitățile pentru realizarea siguranței deținerii constau în luarea măsurilor de pază, escortare, însoțire și supraveghere, în scopul menținerii ordinii și disciplinei în rândul deținuților. „Denumirea actuală este criticabilă, fiind nevoie de o denumire care să ofere funcționarilor de penitenciare identitate ca ocupație și categorie profesională, similar celorlalte instituții din structura de apărare, ordine publică și siguranță națională”, argumentează inițiatorii proiectului.
Vechime de minimum trei ani pentru cei care vor funcții de conducere
Pe de altă parte, potrivit aceluiași proiect, funcțiile de conducere vacante din sistemul administrației penitenciare se ocupă prin avansarea ofițerilor de penitenciare, prin concurs. Agenții de penitenciare pot ocupa prin concurs funcții de conducere vacante până la nivelul de șef birou sau echivalent. „Pot participa la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de conducere persoanele care au o vechime de cel puțin 3 ani ca polițist de penitenciare în sistemul administrației penitenciare. Funcțiile de conducere din sistemul administrației penitenciare, rămase vacante ca urmare a neocupării în condițiile descrise anterior, se pot ocupa prin concurs din sursă externă sau prin transferul cadrelor militare și al funcționarilor publici cu statut special din cadrul altor instituții de apărare ordine publică și siguranță națională ale statului sau al Ministerului Justiției și unităților subordonate acestuia”, prevede proiectul.
În expunerea de motive se mai precizează că, în prezent, persoanele care ocupă funcții de conducere în cadrul sistemului administrației penitenciare sunt numite pe o perioadă nedeterminată. Proiectul urmărește ca, prin instituirea mandatelor pe perioadă limitată (4 ani) pentru o serie de funcții de conducere din sistemul administrației penitenciare, să asigure un act de management mai eficient, prin o mai mare responsabilizare a persoanelor care dețin aceste funcții, să încurajeze pregătirea profesională a persoanelor care aspiră la o astfel de funcție și să deschidă accesul și altor persoane din cadrul sistemului la ocuparea acestor funcții, stimulând astfel competiția și asigurând o bază de selecție obiectivă.
Astfel, proiectul propune: introducerea unor dispoziții referitoare la instituirea mandatelor de 4 ani pentru funcțiile de director general, directori generali adjuncți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor și director de unitate, cu posibilitatea reînvestirii în funcție; instituirea unor dispoziții tranzitorii privind mandatele celor în funcție, pentru a se asigura menținerea drepturilor câștigate față de legea în vigoare la data numirii lor.
Proiectul vizează și decontarea unor cheltuieli de transport ale polițistului de penitenciare. Conform art. 36 lit. k) din lege, polițistul de penitenciare are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, în cazul deplasării în interes de serviciu, în cazul mutării în alte localități, în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă când domiciliază în altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea până la 70 de kilometri și, o dată pe an, pentru efectuarea concediului de odihnă, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului. „Prevederile actuale ale Legii nr. 293/2004 nu condiționează în mod expres decontarea cheltuielilor cu transportul la și de la locul de muncă, de inexistența unui drept de natură locativă al polițistului de penitenciare în localitatea în care acesta își desfășoară activitatea. În acest sens, proiectul aduce precizări de natură a clarifica modul de interpretare și aplicare a normei juridice care reglementează dreptul de a beneficia de decontarea, în anumite limite, a cheltuielilor de transport efectuate în vederea deplasării la locul de muncă, pentru prestarea muncii”, se explică în expunerea de motive.
Conform proiectului, decontarea cheltuielilor de transport în acest caz se realizează condiționat de inexistența unui drept de natură locativă al polițistului de penitenciare în localitatea în care acesta își desfășoară activitatea, inclusiv al soțului/soției acestuia ori al copiilor aflați în întreținere. Proiectul mai prevede că polițistul de penitenciare nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea, dacă acesta, soțul/soția acestuia sau copiii aflați în întreținere au înstrăinat o locuință proprietate personală, în localitatea în care își desfășoară activitatea, după data încadrării în sistemul administrației penitenciare.
De asemenea, conform proiectului, în situația în care polițistul de penitenciare, soțul/soția acestuia ori copiii aflați în întreținere au o locuință proprietate personală într-o localitate mai apropiată de localitatea în care se află locul de muncă decât cea în care domiciliază, decontarea cheltuielilor de transport cu deplasarea la și de la locul de muncă se realizează în raport cu localitatea în care se află locuința proprietate personală.
Proiectul cuprinde și o serie de prevederi destinate a înlătura lacune de reglementare sau interpretări contradictorii ale legii actuale. Astfel, se stabilește că în ceea ce privește încadrarea în sistemul administrației penitenciare nu există ordine de prioritate între concursul din sursă externă și transferul cadrelor militare și funcționarilor publici cu statut special din cadrul altor instituții publice de apărare, ordine publică și siguranță națională ale statului, al Ministerului Justiției și unităților subordonate acestuia, pentru a se înlătura interpretările contradictorii existente. De asemenea, proiectul clarifică condițiile în care operează mutarea în alte unități penitenciare ori schimbarea din funcție a polițiștilor de penitenciare, stabilind că în aceste situații, prin funcție prevăzută cu coeficient de ierarhizare identic se înțelege funcția în care se face numirea al cărei coeficient de ierarhizare luat în calcul la stabilirea salariului este egal cu cel al funcției anterioare. Altfel spus, schimbarea din funcție sau mutarea se pot realiza și pe o funcție vacantă al cărei coeficient de ierarhizare maxim este superior coeficientului maxim corespunzător funcției deținute de polițistul de penitenciare; astfel, în cazul în care coeficientul funcției avute la data mutării sau schimbării corespunde cu coeficientul funcției pe care este mutată persoana, mutarea sau schimbarea din funcție poate avea loc, persoana fiind numită pe același coeficient, urmând ca avansarea să se realizeze cu îndeplinirea condițiilor legale în acest sens (vechime, examen etc.).
Același proiect de act normativ vizează „reglementarea clară a problematicii transferului, detașării, delegării polițiștilor de penitenciare din Ministerul Justiției și unitățile subordonate acestuia în sistemul administrației penitenciare și invers, ținând seama de regimul juridic unitar ce trebuie aplicat acestei categorii profesionale”, precum și „introducerea unor prevederi referitoare la condițiile în care pot fi ocupate, prin transferul cadrelor militare și al funcționarilor publici cu statut special din cadrul altor instituții de apărare ordine publică și siguranță națională ale statului sau al Ministerului Justiției și unităților subordonate, funcțiile vacante din cadrul sistemului administrației penitenciare”.
Pe de altă parte, „pentru un spor de claritate a reglementării”, proiectul stabilește termene clare privind aplicarea sancțiunii disciplinare în materie, prevăzând că sancțiunea disciplinară se aplică în maximum 30 de zile calendaristice de la data întocmirii referatului comisiei de disciplină prin care se constată vinovăția polițistului de penitenciare, dar nu mai târziu de un an de la data comiterii faptei.
Compensarea chiriei, doar pentru locuințe din localitate sau de la cel mult 20 de kilometri
Proiectul urmărește și acoperirea situațiilor când, ca urmare a modificării legislației privind acordarea pensiilor, polițiștii de penitenciare care ating vârstă de menținere în activitate nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea unei pensii, conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv nu au îndeplinit stagiul minim de cotizare în specialitate, la această vârstă posibilitățile de reprofilare și reintegrare pe piața muncii fiind limitate. Conform proiectului, limita de vârstă până la care polițiștii de penitenciare pot fi menținuți în serviciu este vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de legislația de asigurări sociale și pensii care reglementează sistemul public de pensii pentru instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale. Prin excepție de la prevederile anterioare, în raport cu nevoile de încadrare, polițiștii de penitenciare pot fi menținuți în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 62 de ani, dacă starea sănătății le permite, cu aprobarea anuală a persoanelor abilitate conform competențelor de gestiune a resurselor umane. „În acest fel, se asigură și alinierea la legislația similară instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în ce privește vârsta de menținere în activitate”, se arată în expunerea de motive.
Același proiect propune modificarea dispozițiilor legale referitoare la beneficiul acordării consultanței juridice, asigurată de unitate, la cerere, în cazul cercetării penale, urmăririi penale sau judecării sale pentru fapte comise în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, stabilind că în situația în care se constată vinovăția polițistului de penitenciare, acesta este obligat să restituie toate cheltuielile efectuate de unitate cu asigurarea consultanței juridice. De asemenea, se instituie Ghidul carierei polițiștilor de penitenciare, care urmează să fie aprobat prin ordin al ministrului Justiției și care va detalia condițiile privind avansarea în carieră a acestora.
Pe de altă parte, proiectul reglementează, ca mijloc de ajutorare a copiilor aflați în întreținerea polițistului de penitenciar decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia, în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, posibilitatea înmatriculării acestora la cerere, fără examen ori concurs, în instituțiile de învățământ ale sistemului administrației penitenciare, dacă îndeplinesc condițiile legale. Cu o rațiunea similară, se reglementează posibilitatea angajării, fără examen ori concurs, ca personal contractual în unități ale sistemului administrației penitenciare, a copiilor aflați în întreținerea polițistului de penitenciar decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și a soțului sau soției polițistului de penitenciare, dacă îndeplinesc condițiile legale.
În materia compensării lunare a chiriei, noul act normativ stabilește că închirierea poate privi o locuință situată în localitatea în care se află locul de muncă sau într-o localitate învecinată aflată la o distanță de cel mult 20 de kilometri față de unitate (prevederile actuale ale legii nu cuprindea vreo limitare de această natură). Se prevede, de asemenea, că dacă polițiștii de penitenciare, inclusiv soțul/soția acestora sau copiii aflați în întreținere au înstrăinat o locuință, în localitatea în care își desfășoară activitatea, după data încadrării în sistemul administrației penitenciare, aceștia nu beneficiază de posibilitatea compensării chiriei.
În plus, proiectul introduce posibilitatea ca, la cerere, polițistul de penitenciare încadrat într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, să fie menținut în activitate în funcții de polițist de penitenciare ori reîncadrat prin ordin al ministrului Justiției, pe baza propunerii șefului unității din care acesta face parte, respectiv a făcut parte și a avizului comisiei de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă.
În materia răspunderii patrimoniale a polițiștilor de penitenciare, proiectul introduce „regula consacrată și de Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă”, stabilind că dispoziția de imputare rămasă definitivă ca urmare a neintroducerii ori respingerii acțiunii la instanța de contencios administrativ constituie titlu executoriu.
Actul normativ introduce și calitatea de prim adjunct al directorului general al ANP, stabilind că unul dintre directori generali adjuncți deține această calitate, fiind desemnat prin decizie a directorului general al ANP. În această calitate, el îl înlocuiește de drept pe directorul general al ANP, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin acestuia, în perioada absenței sale.
De asemenea, conform expunerii de motive, sunt clarificate dispozițiile referitoare la împuternicirea pe funcții de conducere, în sensul că se stabilește că împuternicirea pe funcție se poate face, numai cu acordul persoanei respective, pentru o perioadă de maximum un an. În perioada de maximum un an, unitatea din cadrul sistemului penitenciar este obligată să organizeze procedura de ocupare a postului de conducere vacant. În cazul în care postul de conducere vacant nu se ocupă, se poate dispune prelungirea împuternicirii.
