Adormirea Maicii Domnului sau „Paștile verii” reprezintă cea mai importantă sărbătoare închinată Sfintei Maria, iar pentru români este și ocrotitoarea marinarilor, în mai multe orașe fiind organizate procesiuni cu icoane și pelerinaje, dar și manifestări artistice. Biserica Ortodoxă cinstește la 15 august Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare numită în popor și Uspenia (termenul slav) sau Sfânta Maria Mare.
Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, dar mărturii despre existența ei nu există decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu. „Grecii numesc Praznicul Adormirii Maicii Domnului «Paștile verii». Sărbătoarea este precedată de două săptămâni de post aspru, despre care în credința populară se spune că este rupt din Postul Mare. Åži cu adevărat, și la noi, la români, în aceste zile este o atmosferă pascală, o atmosferă de bucurie și de speranță, citindu-se rugăciuni speciale și cântându-i în ajun Prohodul, la fel ca și în Vinerea Mare. Având în vedere frumusețile naturale ale țării noastre, ca și mulțimea de biserici și mănăstiri închinate Sfintei Fecioare Maria, mulți au considerat că România este grădina Maicii Domnului. De fapt, această expresie a folosit-o și Papa Ioan Paul al II-lea când a vizitat țara noastră, în anul 1999”, a spus părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
În secolul al V-lea, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului exista în Siria, fiind menționată în documentele vremii. Locul de origine al sărbătorii este probabil Ierusalimul, orașul sfânt, unde se păstrează până astăzi, în apropierea grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului și Biserica zidită pe acest mormânt. În spatele mormântului Maicii Domnului din această biserică, este pusă la închinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa. Pelerinii care ajung în Israel au ca obiectiv, printre altele, o vizită la mormântul Maicii Domnului. Generalizarea Praznicului Adormirii Maicii Domnului în Răsărit se datorează împăratului bizantin Mauriciu (528 – 603), care a rezidit Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani și care a fixat definitiv și data sărbătoririi ei la 15 august. În seara dinaintea sărbătorii se săvârșesc în toate bisericile Vecernia cu Litie și chiar Privegherea întreagă, adică și slujba Utreniei, urmată de cântarea Pohodul Maicii Domnului.
Potrivit tradiției bisericii, Sfânta Fecioară Maria a fost înștiințată printr-un înger de trecerea ei la cele veșnice, iar apostolii, aflați în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduși pe nori pentru a fi prezenți la acest eveniment. Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, el ajungând trei zile mai târziu. Întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu, dar intrând, l-a găsit gol. În timp, în cuvântările părinților bisericii s-a afirmat cu mai multă putere credința că, după adormirea sa, Fecioara Maria a fost înviată de Iisus Hristos și luată cu trupul în împărăția cerurilor.
De Sfânta Marie se culeg florile de leac
În 15 august este celebrată și Ziua Marinei, Sfânta Maria fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar și în orașele dunărene sunt organizate, de Sfânta Maria, manifestări religioase, artistice și culturale. La țară se obișnuiește ca de Sântămaria Mare să fie angajați pândarii în vii și să fie „legat” ciocul păsărilor, pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se oferă ofrandă din noua poamă.
De Sântămaria Mare se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie, și se culeg flori care se pun la icoana Fecioarei Maria, considerându-se că apoi sunt bune de leac. Între cele două sărbători dedicate Sfintei Maria – 15 august și 8 septembrie, când se sărbătorește Nașterea Maicii Domnului – este timpul prielnic semănării grâului.
De la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se redeschide perioada în care se pot face nunți, încep târgurile și iarmaroacele de toamnă, dar și praznicele de pomenire a morților. În unele părți ale Moldovei, ziua de 15 august este considerată „a morților”, fiind pomeniți toți cei care au numele pornind de la cel al Sfintei Maria, și la 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, sunt sărbătoriți cei care poartă acest nume. În ziua praznicului, femeile merg la biserică și duc cele mai frumoase flori din grădină, struguri, prune și faguri de miere, pe care le dau în amintirea răposaților.
În Maramureș, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradițiile și obicieurile de Sfânta Maria Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.
Mai multe lăcașuri de cult din țară care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului își serbează vineri hramul. În fiecare an de ziua Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea Curtea de Argeș, lăcaș rectitorit la începutul secolului al XVI-lea de către Neagoe Basarab, își așteaptă credincioșii, care vin să se închine Sfintei Fecioare Maria și Sfintei Filofteia.
În ziua Sântămariei Mari, la mai multe mănăstiri au loc procesiuni cu icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului și pelerinaje.
