„Donez un rinichi. Telefon…” Anunțul de la mica publicitate este scurt și sec, dar oricine îl citește își dă seama că în spatele donației se ascunde de fapt o tentativă de vânzare, care este pedepsită de lege. Sub acoperirea unui cumpărător de bună credință, l-am contactat pe cel pe care a dat acest anunț. Telefonul nu a apucat să sune de două ori, iar donatorul a și răspuns. Din primul moment spune că rinichiul nu-l donează, ci vrea în schimbul lui 6.000-7.000 de euro. Este un bărbat de 32 de ani, care nu locuiește în Focșani, ci în zona rurală din nordul județului. Spune că are grupa de sânge A2, nu fumează, bea ocazional și face sport. În câteva cuvinte, e sănătos tun. „Nu-l donez, îl vând. Nu m-am gândit cât vreau pe el, dar cam 6-7 mii de euro. Eu am grupa A2, cred, nu fumez, alcool beau ocazional și fac sport, mă antrenez cu băieții. Nu stau în Focșani, am stat, dar de când am divorțat, m-am mutat. Am nevoie de bani, d-asta îl vând, dar și pentru că știu că se poate trăi și cu un singur rinichi. Nu m-a mai sunat nimeni, dar dacă vă hotărâți, ne întâlnim și mergem la un spital din București și îl dau”, mi-a spus bărbatul.
Pe internet, pe site-urile de mică publicitate, oferta este mult mai variată. Cei care postează anunțuri sunt dispuși să-și vândă nu doar rinichii, ci și porțiuni din ficat, părul sau chiar un testicul. Cei mai mulți dintre cei dispuși să renunțe la organe sunt tineri. Unii sunt foști sportiv sau cel puțin așa susțin, dar toți se declară nefumători și antialcoolici. Prețul este negociabil, dar, în cele mai multe cazuri, depășește 10 mii de euro.
„Donez rinichi sau ficat. Tânără sănătoasă, nefumătoare, donez un rinichi sau un lob de ficat persoanelor care au nevoie. Fac orice fel de analize este nevoie. Mă operez în țară sau în străinătate, la clinici private sau de stat”,
„Donez rinichi sau ficat, am 25 ani, 1.80, 80 kg, perfect sănătos. Mă puteți contacta la email…”, sunt doar câteva dintre anunțurile pe care le găsim pe internet.
Toate aceste anunțuri sunt vânate de cei aflați în suferință, asta în condițiile în care, în România, un pacient care face hemodializă trăiește, în medie, 15-20 de ani. Mai mult, un pacient cu insuficiență renală este predispus la diferite boli, dar și infecții, pe care le poate contracta în urma dializei. „La nivel european, un pacient pe hemodializă poate trăi 20-25 de ani, dar în funcție de vârstă pot apărea diferite complicații. Se pot face diferite infecții, osteoporoză, chisturi renale, dar și alte afecțiuni”, spune medicul urolog George Opriș din cadrul Spitalului Județean de Urgență Focșani.
Donorul și acceptorul trebuie să îndeplinească o serie de condiții
În Vrancea nu se face niciun fel de transplant, deoarece Spitalul Județean de Urgență Focșani nu indeplinește conditiile impuse de Uniunea Europeană. În schimb, astfel de intervenții se fac în spitale din centre universitare precum București, Cluj, dar și Târgu Mureș sau Iași.
Potrivit medicilor, prima condiție pentru ca un pacient dependent de hemodializă să primească un rinichi, este să fie înscris în Registrul Național de Transplant, apoi trebuie să fie compatibil din punct de vedere imunologic cu cel care donează. Înainte de realizarea transplantului au loc însă o serie de analize de compatibilitate între donator și primitor. Totodată, înainte de intervenție, cele două persoane sunt evaluate de o comisie de etică. Comisia are în componență un medic cu pregatire în bioetică, un psiholog sau un medic psihiatru și un medic primar, angajat al spitalului, neimplicat în echipa de transplant. „Acceptorul, cel care are nevoie de tranplant, trebuie să fie compatibil, din punct de vedere imunologic cu donatorul, altfel are loc rejectul de transplant, imediat sau în timp. Compatibilitatea trebuie să fie cât mai mare. În primul rând de grupă sanguină, RH, sistemul HLA, care este un sistem de antigene”, spune medicul George Opriș. De asemenea, și cel care are nevoie de rinichi trebuie să îndeplinească o serie de condiții. „Cel care primește trebuie să aibă o stare de echilibru bioumoral, să nu aibă boli consumptive, cum ar fi cancerul sau alte tumori. Cel care donează trebuie să fie un om sănătos, să nu sufere de hepatite B, C, mononucleoză infecțioasă, sifilis sau tumori maligne. El este supus la un set de investigații medicale, cum ar fi computer tomograf, angiografie, analize de sânge. Starea lui de sănătate trebuie să fie cât mai apropiată de perfecție, în plus donatorul trebuie să fie sănătos neuropsihic, pentru că donând un rinichi este predispus mai multor riscuri. După ce donează, el poate face hipertensiune arterială, insuficiență renală în timp”, explică urologul Opriș.
Transplantul de rinichi are cele mai mai mari șanse de reușită
Șansele de reușită ale unui transplant sunt mari, dar acestea cresc și mai mult atunci când donatorul este rudă de gradul I cu acceptorul și dacă este viu. Totuși, în ceea ce privește transplantul de organe, cel renal are cea mai mare șansă de reușită, de 80-85% din cazuri. „Sanșa de reușită a unui transplant depinde de compatibilitatea dintre donor și acceptor. Dacă este un donor viu, șansele sunt foarte mari, dar și dacă donorul este rudă de gradul I. Șansele scad dacă rudele sunt îndepărtate, dar și dacă rinichiul este prelevat de la un donator declarat decedat”, a mai explicat urologul Opriș. După efectuarea trasnplantului, atât donatorul cât și acceptorul trebuie să ducă un stil de viață sănătos, să ia tratament și să vină la controale medicale periodic. Astfel, cei care primesc organul vor trebui ca zilnic, pentru tot restul vieții, să își administreze tratamentul antirejecție, și anume tratamentul imunosupresor. Pe măsură ce timpul de la transplant crește, dozele se vor micșora și ele, proporțional.
Vânzarea de organe se pedepsește cu închisoarea
Piața rinichilor și a lobilor de ficat vânduți ilegal pe internet, dar și la mica publicitate se dezvoltă pe zi ce trece. Mii de persoane își vând organele la prețuri de la câteva mii de euro până la 50.000 de euro bucata. Elementele care au favorizat explozia de vânzări de organe sunt legate, în primul rând, de funcționarea anevoioasă a sistemului de sănătate în domeniul transplantului. Asta nu din cauza lipsei de donatori, ci, în primul rând, din cauza faptului că Ministerul Sănătății finanțează puțin peste 100 de tranplanturi pe an, în timp ce pe listele de așteptare sunt mii de bolnavi. Dar, vânzarea de organe se pedepsește. Legea 95/2006 prevede pedepse cu închisoare de la 2 la 7 ani atât pentru cei care postează anunțuri publicitare cu vânzări de organe, cât și pentru cei care publică sau mediatizează acest tip de anunțuri.
