Amenzile date în cazul nerespectării drepturilor copilului, prevăzute de legile în vigoare, ajung până la zece mii lei, aceasta fiind aplicată de exemplu în cazul celor care permit să fie afectată imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viața intimă, privată și familială. În Legea 257/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, în vigoare încă din 3 octombrie anul trecut, se menționează faptul că există situații în care nerespectarea drepturilor celor mici se pedepsește cu amenzi a căror valoare a crescut de aproape șapte ori față de cât erau anterior. În momentul de față, valoarea acestor amenzi este cuprinsă între 500 și 10.000 lei!
Părinții, instituțiile publice sau private, reprezentanții poliției, cei ai Serviciilor Publice de Asistență Socială, etc., ce încalcă într-un fel sau altul drepturile copilului prevăzute de legislația în vigoare, sunt pasibili de amenzi substanțiale. Cele mai mari astfel de pedepse, cuprinse între 5.000 și 10.000 lei le vor primi părinții, reprezentanții legali, alte persoane responsabile de creșterea și îngrijirea copiilor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituții publice sau private care: afectează imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viața intimă, privată și familială; permit participarea copilului în vârstă de până la 14 ani la dezbateri publice în cadrul unor programe audiovizuale, fără consimțământul scris al acestuia și al părinților sau al altui reprezentant legal; folosesc copiii pentru a obține avantaje personale/ instituționale sau pentru a influența deciziile autorităților publice;
dau publicității orice date referitoare la săvârșirea de fapte penale de către copilul care nu răspunde penal, inclusiv date despre acesta.
Tot amendă maximă de zece mii lei încasează și Serviciul Public Local de Asistență Socială (SPLAS) care nu identifică și evaluează situațiile în care acordă servicii și/sau prestații pentru prevenirea separării copilului de familia sa, precum și elaborează documentația necesară; nu asigură și urmăresc aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a consumului de alcool și droguri, de prevenire și combatere a violenței în familie, precum și a comportamentului delincvent; nu vizitează periodic, la domiciliu, familiile și copiii care beneficiază de servicii și prestații și nu urmăresc modul de utilizare a prestațiilor, precum și familiile care au în îngrijire copii cu părinți plecați la muncă în străinătate.
SPLAS va fi sancționat cu amendă maximă de zece mii lei și în cazul în care nu urmărește evoluția dezvoltării copilului și modul în care părinții acestuia își exercită drepturile și își îndeplinesc obligațiile cu privire la copilul care a beneficiat de o măsură de protecție specială și a fost reintegrat în familia sa; nu colaborează cu DGASPC în domeniul protecției copilului și nu transmite acesteia toate datele și informațiile solicitate din acest domeniu.
Reprezentanții poliției riscă și ei să fie sanctionați în situația în care copilul este părăsit de mamă în maternitate, iar în termen de 30 de zile de la sesizarea primită de la maternitate cu privire la acest fapt, nu verifică identitatea mamei și nu comunică rezultatul acestor verificări către DGASPC
Cele mai mici amenzi, între 500 și 1000 lei
Legea prevede și amenzi mai mici, și anume între 500 și 1000 lei, acestea aplicându-se dacă certificatul de naștere nu se întocmește în 24 de ore, dacă maternitățile nu au angajat un asistent social și dacă asistența socială nu înregistrează nașterea copiilor găsiți sau părăsiți.
Aceste amenzi se dau și în cazul în care părinții sau tutorii unui copil nu anunță la poliție dispariția acestuia de la domiciliu, în cel mult 24 de ore de la constatarea dispariției, dar și dacă aceștia dau copilul în schimbul unei recompense, unor datorii sau cu scopul exploatării copilului prin muncă.
Numărul de contravenții s-a mărit
SPLAS-ul va fi sancționat și dacă nu a realizat demersurile pentru a înregistra nașterea copilului, iar odată cu intrarea în vigoare a Legii 257/2013, se consideră contravenții dacă părintele sau reprezentantul legal al copilului a făcut următoarele:
nu a participat la ședințele de consiliere efectuate de către DGASPC, dacă a săvârșit fapte penale și nu răspunde penal; a dat copilul altcuiva, în schimbul unei recompense, unor datorii sau nu, cu scopul exploatării copilului prin muncă; nu-și supraveghează copilul și nu ia toate măsurile în vederea prevenirii înlesnirii sau practicării cerșetoriei de către copil; pleacă la muncă în străinătate și nu notifică această intenție SPLAS-ului de la domiciliu, cu minimum 40 de zile înainte de a părăsi țara (se aplică în cazul părintui care exercită singur autoritatea parintească sau la care locuiește copilul).
Dreptul copilului de a fi protejat
Legislația în vigoare prevede că părinții sau reprezentanții legali au obligația de a supraveghea copilul și de a lua toate măsurile pentru a preveni înlesnirea sau practicarea cerșetoriei de către copil. Totodată, copilul trebuie protejat împotriva abuzului, neglijării, exploatării, traficului, migrației ilegale, pornografiei prin internet, răpirii și a oricăror forme de violență. Această protecție trebuie exercitată indiferent că copilul se află în familie, la școală, în unități medicale sau medii de cercetare a infracțiunilor și de reabilitare/ detenție, fie că acesta este în medii sportive, comunitate, mass-media, internet, etc.
Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatării și nu poate fi constrâns la o muncă ce comportă un risc potențial sau care este susceptibilă să îi compromită educația ori să îi dăuneze sănătății sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale, în următoarele cazuri: activitatea domestică ori în afara familiei, inclusiv în instituții de învățământ, de protecție specială, reeducare și detenție sau în domeniul cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modeling.
Legătura dintre părinte și copil, stabilită de instanță
În cazul în care părinții nu se înțeleg cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și de educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte. Aceleași criterii sunt valabile și se iau în considerație la stabilirea programului de relații personale cu celelalte persoane alături de care copilul a crescut în familie. Relațiile personale se pot realiza prin întâlniri ale copilului cu părintele sau celelalte persoane față de care acesta s-a atașat, într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supraveghere.
Restul relațiilor personale care sunt prevăzute de legislație constau în: întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are dreptul la relații personale cu copilul; vizitarea copilului la domiciliul acestuia; găzduirea copilului, pe perioada determinată, de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuiește în mod obișnuit; corespondența ori altă formă de comunicare cu copilul; transmiterea de informații copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au dreptul de a menține relații personale cu copilul; transmiterea de către persoana la care locuiește copilul a unor informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menține relații personale cu copilul.
Modul în care se mențin relațiile personale, reglementat
Părintele la care locuiește copilul are obligatia de a sprijini menținerea relațiilor personale ale acestuia cu celălalt părinte. „Dacă părintele la care copilul locuiește împiedică sau afectează în mod negativ legăturile personale ale copilului cu celălalt părinte, prin nerespectarea programului stabilit de instanță sau convenit de părinți, părintele la care nu locuiește în mod statornic poate cere serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanelor cu atribuții de asistență socială în circumscripția căruia se află locuința copilului să monitorizeze relațiile personale cu copilul pentru o durată de până la 6 luni”, prevede legislația în vigoare.
Totodată, pentru a menține relațiile personale ale copilului cu părinții săi sau cu alte persoane alături de care s-a bucurat de viața de familie, precum și pentru asigurarea înapoierii copilului la locuința sa la terminarea perioadei de vizită, instanța poate dispune, la cererea părintelui interesat sau a altei persoane îndreptățite, una sau mai multe măsuri cu caracter asiguratoriu sau a unor garanții, ce pot include: amendă pe ziua de întârziere impusă persoanei care refuză punerea în aplicare sau respectarea programului de menținere a relațiilor personale ale copilului; depunerea unei garanții reale sau personale de către părintele sau persoana de la care urmează să fie preluat copilul, în vederea menținerii relațiilor personale sau, după caz, la încetarea programului de vizitare; depunerea pașaportului sau a unui alt act de identitate la o instituție desemnată de instanță și, atunci când este necesar, a unui document din care să rezulte că persoana care solicită relații personale a notificat depunerea acestora, pe durata vizitei, autorității consulare competente.
Când părinții nu se înțeleg cu privire la locuința copilului…..
…instanța de tutelă va stabili locuința acestuia la unul dintre ei. La evaluare se are în vedere: disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copil și de a respecta drepturile părintești ale acestuia din urmă; disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a permite celuilalt menținerea relațiilor personale; situația locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte; istoricul cu privire la violența părinților asupra copilului sau asupra altor persoane; distanța dintre locuința fiecărui părinte și instituția care oferă educație copilului.
