Andrei Neguroiu este din Focșani și anul acesta a absolvit clasa a XII-a A la Liceul cu Program Sportiv din Focșani ca șef de promoție, media celor patru ani de studiu fiind de 9,72. Deși face parte dintr-o familie numeroasă, cu cinci frați și o soră, asta nu l-a împedicat să își urmeze visul: acela de a juca baschet. Este un tânăr optimist, frumos, cu bun simț, educat, modest, care pune suflet în tot ceea ce face. Cu toate că a făcut sport de performanță, nu a lăsat deoparte învățătura și a continuat să aibă rezultate bune atât la școală, cât și la competițiile de baschet. A urmat cursurile Liceului cu Program Sportiv din Focșani, iar după ce va lua examenul de Bcalaureat vrea să urmeze cursurile unei facultăți de sport. Când nu va mai juca, se visează antrenor de baschet, iar dorința lui cea mai mare este să își deschidă propria academie de baschet.
Rep.: Unde ai absolvit școala gimnazială?
A.N.: Am fost elev al Åžcolii nr. 2 „Ion Basgan” din Focșani. Deși în gimnaziu nu aveam o medie foarte mare, aproximativ 9.50, ambiția de a mă depăși în fiecare an a fost foarte mare. Îmi doream mereu să fiu primul din clasă, de fapt în orice domeniu mi-a plăcut să fiu cât mai sus, chiar dacă acest lucru însemna depunerea unor sacrificii.
Rep.: De ce ai ales Liceul cu Program Sportiv? A fost opțiunea ta sau a părinților?
A.N. : A fost alegerea mea, deoarece încă de când eram mic am practicat baschetul, un sport pe care l-am îndrăgit foarte mult. Dorința de a ajunge un jucător profesionist m-a făcut să aleg Liceul cu Program Sportiv. Este un liceu foarte bun, în care poți să practici fără probleme un sport și să faci în același timp și carte. Profesorii sunt dedicați și înțelegători.
Rep.: Ai chiulit vreodată de la ore?
A.N.: Da, ca orice elev am chiulit, nu cred că este cineva care să aibă prezența la școală de 100 %. Dar am știut cum să chiulesc, sunt unii care nu o fac cu cap. La materiile care îmi ajută în viață am încercat să fiu prezent cât mai mult și să fiu cât mai atent. Åžtiam că lipsesc foarte mult din cauza competițiilor la baschet și mă străduiam să îmi iau lecțiile pierdute și să fiu în rând cu ceilalți colegi.
Rep.: Ce relație ai avut cu cadrele didactice de la LPS?
A.N.: Cu profesorii de la Liceul cu Program Sportiv din Focșani am avut o relație foarte bună. Au fost alături de mine, m-au învățat și mi-au împărtășit cu bucurie experiențele și cunoștințele lor. Am un respect mare față de acestea, deoarece fără profesori, educația unui elev nu ar fi posibilă. Din acest motiv, profesorii vor ocupa mereu un loc important în sufletele și în amintirea noastră.
Rep.: Ai avut materii care te-au atras și altele pe care le-ai detestat?
A.N.: De când eram în gimnaziu mi-a plăcut foarte mult matematica, fizica și chimia. Dar mai mult mi-a plăcut sportul și venind la LPS Focșani, acestor materii le-am acordat mai puțină atenție. Nu am avut o materie care să nu îmi placă. La toate am încercat să dau tot ce e mai bun din mine pentru a face atât profesorul mulțumit, cât și pe mine.
Rep.: Cum arată programul tău de pregătire? Mai ai timp liber?
A.N. : În perioadele competiționale nu prea știam ce înseamnă timp liber, deoarece dimineața mergeam la școală, apoi mă odihneam, făceam lecțiile și mergeam la antrenament până seara, la ora 23.00. Iar în week-end aveam competiții.
Rep.: Cum te înțelegi cu familia?
A.N.: Am o familie foarte frumoasă, cinci frați și o soră. Eu fiind mezinul, mă înțeleg foarte bine cu toți și, deși sunt plecați prin toate colțurile țării, încerc să țin legătura cu ei cât mai mult posibil. Mama și tata m-au sprijinit în tot ce am făcut și m-au lăsat să învăț din propriile greșeli.
Rep.: Cine te-a ajutat să iei aceste decizii?
A.N. : Un rol important în aluarea unor decizii l-a avut profesorul meu de baschet Mihai Petruț, care a crezut în mine și m-a sprijinit încă de când eram la o vârstă foarte fragedă.
Rep.: Consideri că ai făcut sacrificii pentru a obține aceste rezultate?
A.N.: Nu știu dacă am făcut sacrificii, pentru că am făcut ce mi-a plăcut. Dar de-a lungul timpului am renunțat la ieșitul în oraș cu prietenii și am încercat să îmi aleg prioritățile pentru viitor.
Rep.: Mai târziu ai fi tentat să devii antrenor de baschet?
A.N. : Da, dar întâi aș dori să mă realizez ca jucător, iar când nu voi mai putea să joc la capacitate maximă, probabil voi urma o carieră ca antrenor de baschet.
Rep.: Ai planuri de vacanță pentru această vară?
A.N.: Încă nu mi-am făcut planuri de vacanță. Vreau să termin ceea ce mi-am propus și apoi este timp și pentru vacanță. Dar probabil, cea mai mare parte din vacanță o să rămân în oraș și o să fac ce mi-a plăcut de mic: să joc baschet.
Rep.: Ai emoții pentru examenul de Bacalaureat?
A.N.: Pentru probele orale nu mi-am făcut probleme, dar pentru cele scrise nu pot spune că nu am emoții și simt că ar trebui să îmi dau silința cât mai mult. Urez multă baftă celor care sunt angrenați în examenul de Bacalaureat.
