Orașul Focșani ar fi unul dintre orașele cele mai afectate în cazul unui cutremur de mare intensitate. Afirmația aparține profesorului Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP). Mărmureanu a declarat în emisiunea „După 20 de ani” difuzată duminică de Pro TV, că un cutremur foarte adânc ar urma să se producă în Vrancea, zona de risc fiind sudul Moldovei și mai puțin Capitala. „Eu am spus că urmează acum un cutremur foarte adânc. Așa rezultă din analizele noastre. Poate să fie tip ’40 sau poate să fie tip 1802”, a spus directorul onorific al INFP, profesorul Gheorghe Mărmureanu, referindu-se la seismele produse, tot în Vrancea, în 1940 și 1802, care s-au produs la adâncimea de 150 de kilometri și au avut magnitudinea de 7,7 grade, respectiv 7,9 grade pe scara Richter.
Întrebat despre zonele de risc în cazul unui astfel de seism, Mărmureanu a menționat sudul Moldovei, respectiv Focșani, Bacău, Galați, Tulcea, dar și Basarabia și zona portului Odessa din Ucraina. „În acest caz, Moldova apare, Basarabia, Chișinău, Odessa. În România, este vorba despre Focșani, Bacău, mai puțin Iașiul. Bucureștiul va fi mai puțin, din punctul meu de vedere. Asta v-o spun ca inginer constructor. (…) Galați, Tulcea…”, a spus Gheorghe Mărmureanu.
Gheorghe Mărmureanu s-a referit în emisiune și la cutremurele de cel mult 7 grade pe Richter, subliniind că acestea, în mod normal, nu produc victime și nici pagube materiale. „Putem avea cutremure până în 7, am spus-o oricând, cel puțin în ultimii cinci-șase ani. Un cutremur poate fi în orice zi, în orice noapte. Un cutremur de până în 7 și chiar 7 nu produce pierderi de vieți omenești și nici de bunuri materiale”, a spus el.
În 6 octombrie, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, cel mai mare din ultimii patru ani. Seismul a fost simțit și la București, dar și în nordul Bulgariei și în Republica Moldova.
Ultimul cutremur s-a produs în Vrancea sâmbătă. Conform informațiilor postate pe site-ul Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), seismul cu o magnitudine de 3,5 grade pe scara Richter, s-a produs la o adâncime de 144 kilometri, la ora 19.56.
Focșaniul, proiectat și executat pentru gradul 9 de seismicitate
Declarațiile lui Mărmureanu sunt contrazise de primarul Decebal Bacinschi, care, cu orice ocazie, afirmă că „Focșaniul este singurul oraș din țară care a fost proiectat și executat pentru gradul 9 de seismicitate, fiind pregătit mai mult decât alte orașe în eventualitatea unui cutremur mai mare”. Åži tot primarul mai spune de fiecare dată când este adus în discuție subiectul cutremurelor că „nu trebuie să băgăm panica în populație”.
Focșănenii ar trebui să țină totuși cont de ce se întâmplă în curtea vecinului. Mai exact în apartamentele vecinilor sau spațiile comerciale din bloc, pentru că intervențiile făcute de-a lungul anilor nu mai garantează rezistența clădirilor. Primăria Focșani și instituțiile cu atribuții de control, cum este Inspectoratul de Stat în Construcții, verifică dacă s-au făcut intervenții la structura de rezistență a blocului doar dacă au reclamații din partea vecinilor. „Ar fi bine ca acele persoane care în decursul anilor au intervenit la structura de rezistență, să ia legătura cu specialiști și cu noi, pentru că există posibilitatea să refacem acele zone care au fost degradate în decursul anilor”, a spus primarul Bacinschi.
O scurtă rememorare a cutremurelor din 1802,1940 și 1977
Conform natgeo.ro, „Cutremurul cel Mare” a fost denumit seismul din 1802, care, după toate aparențele, a fost mult mai puternic decât cel din 1977, poate cel mai puternic din ultimele două secole. El s-a produs de ziua Sfintei Cuvioase Parascheva, 14 octombrie, și a afectat o arie întinsă din această parte a Europei, estimările seismologilor ruși și români oscilînd între 7,5 și 7,8 grade pe scara Richter.
Două mari cutremure s-au produs secolul trecut în România, în 1940 și 1977, cu efecte catastrofale și în Focșani.
Violentul cutremur produs în dimineața zilei de 10 noiembrie 1940 a surprins opinia publică, în special din cauza faptului că în regiunea Vrancea nu mai avusese loc un seism de o magnitudine foarte mare din anul 1838, consemnează Florin Dîrdală, custode la Arhivele Naționale, filiala Vrancea. „Toate seismele vrâncene mai semnificative (cu magnitudini Gutenberg-Richter mai mari de 6,5) produse în acest interval de timp (in 1868, 1893, 1894 si 1908) nu au avut caracter catastrofal, ele cauzând numai pagube minore sau medii clădirilor mai vechi. Aceste seisme au avut magnitudini de 6,6-6,8 grade. După cutremurul din 1940 s-a constatat că un sfert din oraș a fost complet distrus. Doar 25% din imobilele orașului mai puteau fi folosite. De sub dărămături au fost scoși 30 de morți și 60 de răniți”, relatează Florin Dîrdală. Aproape toate instituțiile publice ale orașului erau fie grav afectate, fie trebuiau demolate, pentru că nu mai ofereau nicio siguranță. Cinematograful Aro, Uzina electrică, Primăria, Prefectura, Liceul de băieți Unirea, Tribunalul și bisericile au suferit mari stricăciuni. Pagubele la Focșani au fost apreciate ca fiind incalculabile .
37 de ani mai târziu, în 1977, bilanțul noului seism în județul nostru, cel puțin cel oficial, nu a înregistrat victime omenești, cum s-a întâmplat în Capitală. Două persoane și-au pierdut viața, însă decesele au fost provocate indirect de seism: o femeie a fost lovită de o cărămidă desprinsă de pe acoperiș, iar un bărbat cu afecțiuni cardiace nu a putut rezista spaimei din acele momente. „Au mai fost între 20 și 30 de persoane grav rănite, 59 de locuințe prăbușite total sau parțial. Amintim aici cele mai importante: Cofetăria Macul Roșu, Centrul de Librării, Cooperativa Prestarea, Magazinul Dunărea, Hotelul Vrâncioaia, Unitatea CEC din strada Republicii. În timpul seismului, 613 familii au rămas fără adăpost, pagubele constatate s-au ridicat la 13.000.000 lei și peste 5000 de locuințe particulare în întreg județul au fost avariate”, mai consemnează Florin Dîrdală de la Arhivele județene.
