Ediția: Luni 24 iunie 2024. Nr. 6655
Ediția: Luni 24 iunie 2024. Nr. 6655

Aproape 150 de copii întorşi din Spania sau Italia, înscrişi în şcolile vrâncene


   Mulți vrânceni din Italia sau Spania se întorc acasă și își înscriu copiii în școlile din județ. Pentru mulți elevi, procesul adaptării este greu și comunică mai corect în limba țării unde au crescut decât în limba română. Anul acesta a crescut numărul elevilor care s-au întors acasă în raport cu cei care au plecat să studieze în Italia sau Spania. Până când vor fi introduce programe concrete pentru sprijinirea acestor copii, întreaga responsabilitate cade pe umerii profesorilor și ai psihologilor.
   Criza financiară face ca tot mai multe familii de vrânceni plecate la muncă în străinătate, să se întoarcă acasă și să își înscrie copiii pentru continuarea studiilor în școlile din județ, însă de multe ori aceștia întâmpină mari dificultăți de adaptare și comunicare. 
   Datele statistice oferite de Inspectoratul Åžcolar Județean Vrancea arată că numai pentru anul școlar 2013 – 2014 au fost înscriși în școlile din județ 142 de elevi, cei mai mulți de gimnaziu. De cealaltă parte, doar 52 de elevi au părăsit școlile din județ pentru a-și continua studiile în Spania sau Italia. Foarte mulți dintre copiii care se reîntorc în Vrancea, după o perioadă mai lungă sau mai scurtă de ședere în Italia sau Spania, întâmpină mari deficiențe în a se acomoda și în a vorbi limba maternă. 
   Potrivit psihologilor, în școlile din județ ajung copii de clasele a IV-a sau a V-a care nu știu să se exprime în limba română sau care au un vocabular limitat și le este greu să se exprime. Pentru toți acești copii este nevoie de o atenție sporită din partea cadrelor didactice pentru că în caz contrar există riscul ca ei să nu se poată adapta și chiar să nu își mai poată continua studiile. ,,Sunt copii care s-au reîntors în sistem și au tulburări de limbaj și pronunție, nu au vocabularul format sau nu au suficiente cuvinte în vocabular. Luna aceasta, colegii merg prin școli pentru a-i depista pe copiii cu tulburări de limbaj. Dacă până anul trecut erau copii cu tulburări de limbaj de clasa I, a-II-a, acum avem și copii de clasele a IV-a sau a V-a care vin la logoped tocmai pentru că nu cunosc suficient de bine limba română și au nevoie de îndrumare pentru scris și vorbit”, a declarat Liliana Jeny Mihai, director al Centrului Județean de Resurse și de Asistență Educațională Vrancea. 
” Apelăm la psihologul școlar”
   Åžtiute fiind problemele de comunicare și adaptare cu care vin copiii din Italia sau Spania, cadrele didactice fac tot posibilul pentru a-i integra în colectiv și pentru a le facilita acomodarea cu comunicarea în limba română. Profesorii recunosc că nu le este întotdeauna ușor pentru că majoritatea elevilor reveniți la studiu din străinătate sunt obișnuiți să învețe într-o limbă străină și nu în cea maternă. „Intenția noastră este să avem foarte mare grijă mai ales că am vorbit cu părinții și ne-au spus că o să întâmpine unele dificultăți. Sunt copii care au făcut grădinița și școala acolo și vorbesc mai greu. Am văzut că ei pot scrie în limba română și fac corelație între cuvintele din română și italiană. Mai sunt dificultăți cauzate și de schimbarea mediului, a colectivului”, a precizat Liliana Foarfecă, diriginta unei clase de la Åžcoala „Alexandru Vlahuță” din Focșani. 
   Directorii unităților de învățământ spun că există elevi care se acomodează foarte ușor cu noul mediu și cu limba romană însă alți elevi continuă să întâmpine dificultăți și după o perioadă îndelungată. Psihologul școlar are un rol decisiv în sprijinirea și integrarea acestor elevi. ,,Depinde de copii. Sunt copii care se integrează foarte ușor și sunt copii care au probleme. În situația în care copiii care se integrează mai greu, apelăm la psihologul școlar, se discută cu familia și vor fi consiliați”, a precizat Valy Å¢igănuș, director la Åžcoala „Alexandru Vlahuță” din Focșani. 
Ore de dirigenție dedicate copiilor stranierilor
   Foarte important în sprijinirea copiilor veniți din Spania și Italia este lucrul suplimentar la ore. Asta se întâmplă în special la orele de dirigenție, când profesorii își apleacă și mai mult atenția asupra acestor elevi. „La orele de dirigenție chiar am spus să desfășurăm anumite ore pentru a-i ajuta pe cei din clasă să îi accepte pe colegii lor veniți din străinătate, să fie prietenoși, răbdători. I-am avertizat să facă în așa fel încât să se simtă bine copiii veniți din străinătate”, a declarat profesoara Liliana Foarfecă.  
 În ciuda minusurilor cu care pornesc, există și copii care reușesc să se adapteze cerințelor sistemului educațional românesc și chiar să obțină rezultate bune la învățătură. „Anul trecut am avut un elev care a venit în clasa a VIII-a, după ce a făcut grădinița și clasele I – VII acolo și s-a integrat foarte bine. A făcut față examenului de Evaluare Națională, apoi a intrat la Colegiul Edmond Nicolau la profilul matematică- informatică”, a adăugat directoarea Valy Å¢igănuș. 
„Profesorul trebuie să îi acorde o atenție sporită”
   Potrivit reprezentanților unităților de învățământ unde învață cei mai mulți elevi reveniți din Italia, Spania sau alte țări, numărul acestora a crescut simțitor mai ales anul acesta. Tocmai de aceea este nevoie ca profesorii să își schimbe strategiile la clasă și să reconsidere modul de desfășurare a orei de curs, luând în calcul și problemele cu care pornesc acești elevi. „Anul acesta avem 23 de copii care au venit din străinătate, jumătate la învățământul primar, jumătate la gimnazial. Din Italia avem foarte mulți copii reîntorși în țară. La clasa a VI-a avem veniți patru elevi. I-am repartizat câte unul la fiecare clasă pentru că este foarte greu și pentru cadrele didactice. Profesorul trebuie să îi acorde o atenție sporită până la integrarea în colectiv. Dacă ai trei astfel de copii într-o clasă nu prea ai timp să te ocupi de toți. Față de anul trecut sunt mai mulți copii veniți. Plecați în Italia nu avem niciun copil anul acesta”, a precizat Valy Å¢igănuș, director la Åžcoala „Alexandru Vlahuță” din Focșani. 
Criza din străinătate îi afectează mai mult pe părinți
   Părinții care au fost nevoiți să se întoarcă acasă după ce ani buni au muncit peste graniță spun că revenirea este mai grea pentru ei decât pentru copiii lor. Oamenii spun că deși au trăit departe de casă, au făcut tot posibilul să vorbească permanent cu cei mici în limba română, iar la televizor au rulat programe românești. Ionel Arbănaș a fost plecat în Grecia, dar criza l-a trimis acasă, unde nu ar fi dorit prea mult să se întoarcă. „Problema a fost că a venit criza și așa că ne-am întors, chiar dacă nu ne-am dorit neapărat asta. Copilul nu a dat seamne că nu s-ar acomoda aici. Băiatul a venit în vacanțe în țară și acolo am avut antenă digi. Copilul știe perfect limba română, noi acasă am vorbit limba română. Chiar dacă a făcut grădinița și clasa I acolo, alfabetul grecesc fiind un alfabet diferit de al nostru, am optat să repete clasa I. Ar fi putut să mergă și în clasa a II-a, dar ar fi fost mai greu pentru el”, ne-a spus Ionel Arbănaș părinte care are copilul la Åžcoala 3 din Focsani.
   Fiul acestuia, Alexandros, precizează că „nu era chiar așa de bine la școala din Grecia”. „Acolo nu îmi plăcea, că stăteam mai mulți într-o bancă. Am prieteni aici și doamna este bună. Nu vreau să mă întorc la școala din Grecia, îmi place mai mult aici pentru că pot să vorbesc limba pe care o știu eu” , ne-a spus Alexandros Arbănaș, elev la Åžcoala nr. 3 din Focșani.
   Strategiile pentru adaptarea acestor copii trebuie să vină și dintr-un plan de măsuri bine organizat și definit de la nivel național. Doar eforturile cadrelor didactice, aplicate diferențiat de la un cadru didactic la altul, nu sunt câteodată de ajuns în procesul de integrare a elevului. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?