În urmă cu un sfert de secol, ziua de 23 august, care pentru noi, astăzi, nu mai are nicio semnificație, era zi de mare sărbătoare națională, care genera un mare avânt patriotic. Pentru a afla câte ceva despre semnificația zilei de 23 august din perioada comunistă și despre cum se desfășurau paradele muncitorești în Focșani, am călătorit în timp, prin intermediul documentelor de la Arhivele Naționale – filiala Vrancea, al ziarului „Milcovul” din 20 august 1988 și al amintirilor pensionarului focșănean Vasile Vâlcu.
În filele îngălbenite de vreme, stenografiate, ale Comitetului de Partid Județean Putna al PCR Vrancea, din raportul de activitate al Secției Propagandă și Agitație, din luna august 1948, am citit că obiectivele importante ale comisiei în acel an au fost următoarele: „Ducerea la bun sfârșit a întrecerilor dintre căminele culturale care trebuiau să ia sfârșit în ziua de 22 august printr-o mare manifestație la Focșani; alegerea sfaturilor căminelor culturale până la 23 august; pregătirea zilei de 23 august; desfășurarea culturală și artistică în organizațiile de masă”. În același an, pentru marcarea zilei de 23 august, au avut loc mai multe întreceri între căminele culturale, în urma provocării inițiate de Căminul Cultural Nămoloasa, având drept lozincă „Să întâmpinăm ziua de 23 august”. În ziua de 22 august au avut loc la Focșani, pe scena Teatrului Pastia, întrecerile dintre căminele fruntașe. „Începând de la 9 dimineața și până la 4 după amiaza căminele culturale din județ și-au desfășurat programele lor compuse din dansuri populare, coruri și recitări, duete și cântece din instrumente. Desfășurarea concursului din 22 august a fost dovada unui avânt cultural care a cuprins județul nostru până în cel mai îndepărtat cătun”, se arată în raportul Secției de Propagandă a Comitetului de Partid Județean Putna al PCR Vrancea, semnat de responsabilul comisiei de artă și cultură, Izu Iacobsohn.
Căminele culturale câștigătoare au fost premiate cu două aparate de radio (Slobozia, Năruja) și patru biblioteci (Odobești, Mărășești, Nămoloasa și Vizantea).
Ziua de 23 august 1948 a fost sărbătorită în tot județul. În același document se arată că în ziua de 22 august, la Teatrul Pastia, tovarășul Barcari a vorbit despre „ziua libertății și independenței naționale”. Programul artistic a fost organizat de Căminul Cultural Central „Nicolae Bălcescu” din Focșani și de Căminul Cultural „Iosif Visarionovici Stalin” de la Odobești. În centrele muncitorești Mărășești, Adjud, Sascut, în aceeași zi s-a sărbătorit ziua de 23 august prin conferințe în săli închise, urmate de programe artistice. În ziua de 23 august în instituții și intreprinderi s-au ținut conferințe despre însemnătatea acestei zile, iar în cartierele orașului: Bahne, Ghergheasa și Ocol s-au organizat adunări publice, la care s-au ținut conferințe, urmate de festivaluri artistice.
„Ziua de 23 august s-a sărbătorit după un plan alcătuit conform instrucțiunilor primite de la C. C. Astfel, în ziua de 22 august a avut loc la Focșani adunarea organizată de Partid la care au participat autoritățile, organizațiile de masă și publicul, în număr de peste 2.000. A vorbit tovarășul Barcari după teza C. C., care a fost redată aproape în întregime, cu mici modificări în ceea ce privește adaptarea frazelor în vorbire. Tot în ziua de 22 august căminele culturale din județ au organizat festivaluri la care s-a prelucrat teza. Au fost organizate festivaluri artistice după materialul cuprins în Îndrumătorul Cultural. În ziua de 23 august au avut loc meetinguri în intreprinderi și instituții, iar în cartiere au avut loc 3 adunări publice în Bahne, Ghergheasa și Ocol, urmate de programe artistice. Consiliul Județean Sindical a organizat în ziua de 23 august odată cu inaugurarea Clubului Muncitoresc o expoziție a ziarelor de perete la care au participat 15 sindicate”, mai stă scris în raportul Secției de Propagandă, pentru august 1948.
„În județul nostru sărbătorirea zilei de 23 august a căpătat o amploare și o adâncime care dovedesc ridicarea conștiinței populare”
Zilei de 23 august îi erau dedicate discursuri înălțătoare, pe zeci de pagini. Iată câteva fragmente din teza de la 23 august 1948:
„Partidul clasei muncitoare a privit actul de la 23 august drept o cotitură în dezvoltarea României, spre un regim de democrație populară”
„Au trecut 4 ani de la 23 august 1944. Astăzi, când în țara noastră, după grele lupte organizate și conduse de partidul nostru, avem un regim de democrație populară, o republică populară și când construim bazele societății socialiste, putem privi cu mândrie la drumul parcurs, la obstacolele deosebit de grele pe care le-am învins”
„În întâmpinarea lui 23 august, clasa muncitoare și toți cei ce muncesc în conducerea organizațiilor de partid dau dovezi de împlinire cu succes – mai cu seamă în intreprinderile naționalizate – a noilor sarcini în domeniul economic”
„Întâmpinând 23 august, zi de cotitură în viața țării nostre, poporul muncitor își afirmă și mai puternic dragostea față de Republica Populară Română”
„Prin trecerea în revistă a realizărilor obținute în decursul celor 4 ani de la 23 august 1944, masele au dovedit că văd din ce în ce mai clar politica justă consecventă dusă în folosul celor care muncesc. Așa se explică faptul că în județul nostru sărbătorirea zilei de 23 august a căpătat o amploare și o adâncime care dovedesc ridicarea conștiinței populare”.
Cum se sărbătorea în anul 1951 ziua de 23 august
În anul 1951, sărbătoarea capătă amploare. Într-o invitație adresată Garnizoanei Sovietice Focșani de către Comitetul Regional Putna al Partidului Muncitoresc Român stă scris: „Sărbătorirea zilei de 23 august va fi din nou o manifestare a dragostei și recunoștinței poporului nostru pentru eliberatoarea nostră, Uniunea Sovietică. Această aniversare va fi întâmpinată de oamenii muncii din regiunea noastră de la orașe și sate prin noi succese în luptă, pentru realizarea înainte de termen a prevederilor planului cincinal, pentru îndeplinirea cu succes a muncilor agricole de vară. Cea de-a 7-a aniversare a zilei de 23 august este un prilej de largă popularizare a realizărilor regimului nostru de democrație populară în domeniul social, în domeniul ridicării nivelului material și cultural al oamenilor muncii”.
Comitetul Regional de Partid organiza în dimineața zilei de 22 august, la ora 10, la cimitir, depunerea coroanelor de flori. „Cu acest prilej va lua cuvântul un tovarăș din partea garnizoanei române și un tovarăș din partea partidului”, este specificat în adresa comisiei de organizare, semnată de secretar Iftode Al. În seara zilei de 22 august, orele 19.00, avea loc în sala Teatrului „Gh. Dimitrov” (cum a fost redenumit Teatrul „Gh. Pastia” în acea perioadă, n. r.) o adunare festivă. În dimineața zilei de 23 august, ora 10 dimineața, avea loc în fața Sfatului Popular, lângă grădina publică, o întâlnire populară, unde a luat cuvântul tovarășul Teodorescu Sandu, prim secretar al Comitetului Regional de Partid Putna.
23 august 1989, în Plenara Comitetului Județean de Partid
Ultima aniversare a zilei de 23 august, în anul 1989, s-a desfășurat sub imperiul mobilizării generale, pentru depășirea planurilor, dar domneau și ordinea și disciplina. În plenara Comitetului Județean de partid din 3 august 1989, tovarășa prim secretar Niculina Moraru adresa mesaje mobilizatoare: „În această perioadă, în cinstea zilei de 23 august, trebuie să se dea dovadă de multă inițiativă. Să se declanșeze schimburi, zile, săptămâni record. În toate localitățile și cartierele să înceapă acțiuni de masă de gospodărire și înfrumusețare. Să determinăm o puternică emulație, o mobilizare a tuturor locuitorilor județului pentru a obține rezultate deosebite în toate domeniile, încât să întâmpinăm cu cinste marea sărbătoare națională de la 23 august. În toate unitățile trebuie să se acționeze pentru realizarea până la 23 august a planului pe 8 luni și până la congresul partidului a planului pe întreg anul”.
La aceeași plenară, tovarășul Dima Grigore, secretar cu probleme organizatorice al Comitetului județean Vrancea al PCR spunea: „Va trebui să acționăm prin toate mijloacele muncii organizatorice și politico-educative pentru mobilizarea și intensificarea eforturilor oamenilor muncii în vederea îndeplinirii înainte de termen a planului pe 8 luni și pe întregul cincinal spre a ne prezenta cu demnitate comunistă la marea sărbătoare națională de la 23 august”.
„Milcovul” titra: „Vibranta manifestare consacrată sărbătoririi zilei de 23 august”
În preajma zilei de 23 august 1988, mai exact pe 20 august, ziarul „Milcovul” deschidea ediția cu titlul, scris mare, cu roșu: „Trăiască 23 august! Sărbătoarea națională a poporului român”. Tot ziarul este dedicat marii sărbători și iubitului conducător, cu articole de o înflăcărată mândrie patriotică, cu titlul „Măreața aniversare”, „Vibranta manifestare consacrată sărbătoririi zilei de 23 august”. Pe prima pagină era prezentat și planul muncitoresc, evident, îndeplinit în totalitate. „Într-o atmosferă de înălțător patriotism, vineri, 19 august s-a desfășurat pe Stadionul Milcovul din municipiul Focșani o vibrantă manifestare omagială, dedicată zilei de 23 august. A vorbit tovarășa Niculina Moraru, prim secretar al Comitetului județean Vrancea al PCR”, scrie la începutul unui articol patriotic. Ziarul este completat cu realizările oamenilor muncii, programul manifestărilor cultural-artistice, politico-educative, sportive dedicate acestei zile, poezii, poze de la paradă, pagini întregi despre semnificația acestei zile.
Defilările intreprinderilor, cu care alegorice, în Piața Unirii
Pentru a rememora momentele paradelor de 23 august organizate în Focșani am vorbit cu Vasile Vâlcu, președintele Uniunii Pensionarilor din Vrancea, în vârstă de 84 de ani, bun cunoscător al acelor timpuri. Acesta ne-a povestit cum erau organizate și cum se desfășurau paradele muncitorești de 23 august, la care participa toată suflarea din județ. Manifestările publice, meticulos pregătite cu câteva săptămâni înainte, antrenau toți oamenii muncii, din întreprinderi, fiecare realizând câte un car alegoric reprezentativ, cu care participa la paradă. Defilările se țineau fie în Piața Unirii, unde erau construite tribune, fie pe stadionul din cartierul Sud. „Cu două săptămâni înainte se făcea un program de desfășurare a evenimentelor sărbătoririi zilei de 23 august. Se începea cu program de aprovizionare deosebită, adică abundență de alimente. Apoi, programul de pavoazare, se puneau lozinci pe locurile publice. Se făcea un program pentru fiecare localitate, se sărbătorea în școli, în cămine culturale, cinematografe. Programul pentru parada de 23 august de la reședința de județ începea cu filmul coloanei, în frunte erau muncitori de la intreprinderile fruntașe, fiecare avea care alegorice, frumos colorate, la care se lucra zile întregi. Coloana era deschisă de parada militară, după care se cânta imnul și se deschidea oficial parada de către pionieri. Apoi veneau întreprinderile. Se încheia coloana cu programul de cultură, cu dansuri, hore și coloana de agricultori, cu care alegorice, cu grafice, realizări, recoltele fruntașilor. Încheia fanfara. Apoi se mergea în piața centrală și se vizita expoziția agroalimentară. În Piața Unirii aveau loc manifestațiile, unde se făceau tribune, sau pe stadionul din Sud. Mii de oameni participau la paradă, din tot județul. Membrii biroului primeau parada, în Piața Unirii, alteori pe stadion. Apoi, membrii comitetului și fruntașii erau invitați la masa festivă, care se ținea de obicei la Gîrboavele, unde era gospodărirea de partid. Meniul și programul erau stabilite din timp, iar după masă era un program aprobat de organul județean de partid. Seara și a doua zi se mergea la Soveja și Gălăciuc, unde erau cabanele construite de întreprinderi, cu muncă patriotică, voluntară, aici era asigurată cazarea și masa”, ne-a povestit Vasile Vâlcu.
Acesta și-a amintit și de ziua de 23 august 1989, ultima sărbătorire a zilei naționale socialiste. Încă de atunci existau zvonuri care circulau din om în om privind iminenta cădere a regimului comunist și a dictatorului Nicolae Ceaușescu. „Ziua s-a desfășurat normal, sub impulsul presiunii zvonurilor care circulau din om în om, în special făcute de URSS și alte țări, privind trecerea de la războiul rece la un alt sistem, dezmembrarea României, căderea lui Ceaușescu și a comunismului, ocuparea României de ruși și pericolul asupra unității și integrității statului. Anterior au existat tensiuni și o dispută între Gorbaciov și Ceaușescu, la Moscova, încă de atunci au existat zvonuri privind căderea lui Ceaușescu”, ne-a spus Vâlcu.
„August 23 căzut-a tirania, domnește în locul ei dreptatea, omenia”
Vasile Vâlcu a rememorat și momentul 23 august 1944, momentul istoric al ocupării României de trupele sovietice și încheierea războiului. Ceea ce era considerată atunci eliberarea țării de fasciști s-a dovedit a fi înrobirea românilor de către sovietici. „Aveam 14 ani la 23 august 1944, când s-a declarat pace. Å¢in minte că toată lumea s-a adunat în centrul satului, toată lumea era bucuroasă, striga că vin americanii și că este pace. Îmi amintesc că noaptea se întorcea tata cu căruța de la Doaga, unde fusese să aducă fasolea și l-au oprit trupele rusești, i-au luat căruța cu caii, singura modalitate de asigurare a traiului familiei, de 13 persoane. Tata ne-a transmis de atunci că pacea asta, veselia s-a transformat într-o ură împotriva rușilor. A urmat introducerea cartelei pentru alimente, campania de colectivizare forțată. Asta a fost pacea la 23 august, care a transformat România într-o stare de înrobire și înfometare? Acesta era simțământul românilor la cuvântările de 23 august. Această zi ne-a transformat din stăpâni pe meleagurile natale în supuși și exploatați de ocupația rusească”, ne-a mai spus Vasile Vâlcu.
Acesta și-a amintit și câteva lozinci care erau strigate de mii de voci, la defilările de 23 august: „Stalin și poporul rus libertatea ne-a adus” și „August 23 căzut-a tirania, domnește în locul ei dreptatea, omenia”.
