Tânăra de 27 de ani, suferindă de schizofrenie paranoidă, despre chinul căreia am relatat pe larg în ediția de joi a cotidianului nostru, are nevoie, neîntârziat, de ajutor specializat. Au dorit să atragă atenția asupra acestui lucru atât medici cât și psihologi din Focșani, care au precizat că netratată, această boală poate avea chiar și consecințe dramatice atât asupra bolnavului cât și a celor din jurul acestuia și a celor cu care interacționează. Din păcate, Ramona nu este asigurată și nici bani nu are, iar cei de la Casa de Asigurări de Sănătate au declarat că nu poate beneficia de tratament decât în caz de urgență, și apoi, Dumnezeu cu mila! Nici specialiștii DGASPC nu pot să-i întocmească documentația pentru încadrarea în grad de handicap – aspect de care de fapt este responsabilă, potrivit legii, primăria – atâta timp cât bolnava refuză să se interneze. Mulți vrânceni și-au arătat compasiunea, dar și revolta față de situația în care a ajuns cea căreia i-am spus Ramona, pentru a-i proteja identitatea. Ei i-au trimis sfaturi și mesaje de încurajare, unii intenționând să o ajute concret, cu ce pot. Ramona poate fi contactată la numărul de telefon 0763.402.201, iar bunica tinerei, Cristina, la telefon 0764.132.554. Povestea acestei fete o puteți reciti accesând http://www.monitorulvn.ro/articole/video-si-galerie-foto-ramona-fata-care-s-a-intalnit-cu-diavolul_2_148495.html
Ce te faci dacă ești părintele, soțul, fratele unui bolnav de schizofrenie, nu ai bani, acesta nu este asigurat și drept urmare trebuie să plătești (mult!) ca să îl duci la doctor și să-i cumperi și tratament? Ce te faci dacă din lipsă de tratament, acesta ajunge să se automutileze sau dimpotrivă, devine violent cu tine sau ceilalți din jur? Ce te faci când afli că asta-i legea în România, că dacă nu-i asigurat și dacă nu-și dă acordul, orice om cu tulburări psihice (grave!) poate umbla liber pe stradă, fără să-i poată face nimeni nimic! Åži ce te faci când nici nu ai capacitatea de a ști să răzbați prin hățișul birocrației astfel încât să ajungi totuși la cei care te pot ajuta? Trăiești mai departe în casa ta, în sărăcia ta, lângă bolnavul tău și te rogi să nu cumva, Doamne ferește, să se întâmple vreo tragedie!
Astfel viețuiesc mama și bunica Ramonei de doi ani încoace, fiindu-le jenă să mai sune la 112 când aceasta face crize violente, de teamă să nu se supere din nou, polițistul comunei care trebuie să se prezinte, odată cu ambulanța! Totuși, cam aceasta ar fi calea prin care cea căreia i-am spus Ramona, pentru a-i proteja identitatea, să poată fi încadrată într-un grad de handicap, și să devină și ea, asigurată! Daniela Nicolaș, directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vrancea a precizat că specialiștii instituției s-au deplasat acasă la Ramona și au discutat cu mama și bunica acesteia, cu scopul de a vedea cum se poate rezolva situația, spre binele tinerei. „Acestora li s-a explicat că, potrivit prevederilor Legii sănătății mintale, Ramona nu poate fi internată împotriva voinței ei și au fost consiliate ca, atunci când mai intră în criză, să sune la 112, să solicite internarea, precum și diagnosticarea și implicit, obținerea documentelor necesare cu sprijinul specialiștilor Direcției. Astfel, putem să-i întocmim dosarul pentru obținerea unui certificat de handicap. Am sfătuit bunica și mama să ne sune imediat ce Ramona este internată pentru că vor merge colegii mei la spital, pentru documente medicale, așa încât să i se facă certificat de încadrare în grad de handicap și să beneficieze de toate drepturile”, a declarat Daniela Nicolaș.
Încadrarea în grad de handicap ar situa-o pe Ramona și în rândul lumii asigurate, numai așa putând beneficia de tratament gratuit. Mihai Copaci, președintele Casei de Asigurări de Sănătate Vrancea a spus, în acest sens, că „un pacient diagnosticat cu schizofrenie care nu este asigurat nu poate beneficia de tratament gratuit, decât în urgență. Altfel, nu se poate. Pentru a beneficia de tratament gratuit trebuie să devină asigurat, adică să plătească valoarea a șase luni la Fondul Asigurărilor de Sănătate, suma lunară fiind de 44 de lei. Apoi cu adeverința de asigurat eliberată de către noi se prezintă la un medic de familie, care îi poate prescrie tratament compensat. Pentru a fi în continuare asigurat, trebuie să cotizeze lunar la Sănătate”.
Psihoterapia – de o importanță crucială în tratamentul schizofreniei
Constantin Gogoriță, psihoterapeut în Focșani, s-a oferit voluntar să meargă la Ramona pentru o psihodiagnosticare corectă și pentru cinci ședințe psihoterapeutice gratuite ca intervenție de urgență pentru scoaterea din criză. El a atenționat că în tratamentul schizofreniei, psihoterapia este de o importanță crucială.
De asemenea, a explicat că schizofrenia este o boală psihică ce debutează de cele mai multe ori la vârsta pubertății. Că este o stare în care persoana afectată are halucinații, credințe bizare, paranoia și comportament neobișnuit. Că, așa cum este și în cazul Ramonei, schizofrenul pierde progresiv contactul cu realitatea și își creează propria sa lume. „Halucinațiile sunt prezente, în special cele auditive (aude voci), are simptome negative ducând la izolare socială. Pentru bolnavul de schizofrenie, valorile și realitatea noastră nu există, sunt mai mult sau mai puțin distorsionate. Dar, dacă are parte de înțelegere de la anturaj, evoluția sa va fi mai bună. Schizofrenia este o boală cronică, ce poate fi însă ținută sub control, de tratament. Psihoterapia este de o importanță crucială în tratamentul schizofreniei. Stabilirea relației terapeutice este dificilă cu pacientul schizofren, pentru că acesta este foarte singur, se apără împotriva apropierii și dacă cineva încearcă să se apropie de el are tendința de a deveni suspicios, ostil sau anxios. Se recomandă respectarea distanței și intimității pacientului, răbdare și sinceritate. Căldura exagerată sau acordarea prieteniei sunt de cele mai multe ori percepute de către pacient ca încercări de mituire, manipulare sau exploatare”, a detaliat psihologul Constantin Gogoriță. El a subliniat că, în contextul relației terapeutice, flexibilitatea este esențială pentru stabilirea unei alianțe cu pacientul.
Scopul principal al terapiei în fazele de început este de a arăta pacientului că terapeutul este o persoană de încredere, că dorește să-l înțeleagă și va încerca să facă acest lucru, că are încredere în potențialul pacientului ca ființă umană. „Psihoterapia integrativă în schizofrenie implică tehnici și metode din mai multe școli și orientări terapeutice, ca de exemplu analiza tranzacțională, psihoterapia cognitiv- comportamentală, psihoterapia psihodinamică, art-terapia, terapia ocupațională, meloterapia, gestalt-terapia, dans-terapia și nu în ultimul rând hipnoterapia și psihoterapia Ericksoniană. Lăsată netratată, schizofrenia poate determina probleme severe emoționale, de comportament și de sănătate și chiar probleme legale și financiare, care pot afecta toate ariile vieții pacientului. Complicațiile pe care schizofrenia le poate determina sau cu care se asociază sunt: suicid; comportament autodistructiv cum ar fi auto-mutilarea; depresie; abuz de alcool, droguri sau medicamente prescrise; sărăcie; lipsa locuinței; conflicte familiale; inabilitatea de a lucra sau a merge la școală; probleme medicale datorate medicației antipsihotice; pacientul poate fi victima sau realizatorul unor acte penale; afecțiuni cardiace, deseori legate de fumatul intens”, a explicat Constantin Gogoriță, psiholog.
Ce spun medicii specialiști?
Mădălina Ilie, medic psihiatru în cadrul Secției de Psihiatrie a Spitalului Județean de Urgență Focșani, a spus că schizofrenia este considerată cea mai severă și invalidantă tulburare psihică, datorită evoluției de lungă durată și invalidării medico-sociale, profesionale și relaționale. Costurile aferente acestei tulburări sunt enorme, incluzând necesitățile sociale și psihologice ale pacienților și familiilor acestora.
În ultima decadă, numeroase cercetări în domeniul schizofreniei au fost remarcabile, conducând la promovarea de noi medicamente antipsihotice cu profil modern, dezvoltarea de noi tehnici psihoterapeutice, țintite pe simptomele psihotice, intervenții la nivel social și familial în intenția de reabilitare medicală, profesională și socio-familială. „Din păcate, nu toate cercetările novatoare se reflectă adecvat în asistența psihiatrică. Antipsihoticele noi nu sunt suficient utilizate din cauza costurilor ridicate și a accesibilității deficitare la aceste tratamente a pacienților neasigurați, din pături sociale defavorizate, a celor fără un suport social adecvat, fără familii, și a celor fără cunoștințe privind boala. Mai mult, ca și simptom de boală, conștientizarea afecțiunii poate fi deficitară sau chiar absentă. Schizofrenia este o boală cronică, nevindecabilă, dar tratabilă prin tratament psihotrop administrat corect și precoce după diagnosticare. Studiile despre evoluția și deznodământul schizofreniei sugerează că evoluția poate fi variabilă, unii pacienți prezentând exacerbări și remisiuni, pe când alții rămân suferinzi cronici. O expunere exactă a deznodământului în schizofrenie nu este posibilă. Remisiunea completă, adică o revenire la nivelul premorbid de activitate, este probabil rară în această afecțiune. Dintre cei care rămân suferinzi, unii par a avea o evoluție relativ stabilă, pe când alții prezintă o înrăutățire progresivă asociată cu o incapacitate severă”, a detaliat medicul psihiatru Mădălina Ilie.
De asemenea, ea a explicat că fiecare nou episod de boală este urmat de o deteriorare față de nivelul anterior de adaptare globală (cognitiv, afectiv, relațional, funcțional în toate ariile). „Majoritatea schizofrenilor au o calitate a vieții scăzută, caracterizată prin lipsa de inițiative și scopuri, inactivitate, sărăcie, spitalizări frecvente, deseori determinate de lipsa unei locuințe sau a suportului familial sau social, de lipsa aderenței la tratament. În timp, gradul dezadaptării și degradării sociale se poate accentua prin nivelul de stigmatizare la care sunt supuși acești pacienți. Se creează astfel un cerc vicios nociv”, a mai precizat medicul psihiatru, atrăgând atenția că fără tratament psihotrop prognosticul acestei tulburări este nefavorabil.
„Alături de medicație, abordarea psihoterapeutică și socioterapeutică, implicit intervențiile de recuperare-reabilitare-reintegrare socială, au un rol foarte important. Aportul medicului psihiatru în managementul cazului diagnosticat cu schizofrenie este hotărâtor, în aceeași măsură fiind importantă implicarea psihoterapeutului, a asistenței sociale din partea comunității locale, a familiilor pacienților și chiar a ambianței sociale empatice, suportive, pozitive”, a adăugat medicul psihiatru Mădălina Ilie.
