Niciun poștaș din Vrancea nu a semnat actele adiționale la contractul de muncă propus de conducerea Poștei Române, de la 1 aprilie. Actele adiționale cuprind noile norme pentru poștași și prevăd o scădere cu 2-4 ore a timpului de lucru pentru salariații din mediul rural. Această scădere a normei înseamnă implicit și o scădere a salariului, situație inacceptabilă pentru poștași.
Poștașii vrânceni refuză semnarea actelor adiționale la contractul de muncă propus de conducerea Poștei Române prin care erau modificate normele de muncă. Actele adiționale prevedeau o scădere cu 2-4 ore a timpului de lucru pentru salariații din mediul rural, adică o scădere a salariilor chiar și cu 50% în anumite cazuri. Propunerea a fost considerată inaccep-tabilă de către poștași, care au cerut modificarea normelor și au acuzat o concediere colectivă mascată, astfel încât angajații să nu beneficieze de salarii compensatorii. „Niciun factor poștal nu a semnat actele adiționale la contractul de muncă. Acum suntem în discuții tocmai pentru acest subiect”, a afirmat liderul de sindicat Ion Bercaru.
Camelia Iliescu, șefa Oficiului Județean de Poștă Vrancea, a confirmat că au fost cazuri în care, unde norma a fost mai mică, a fost redus timpul de lucru însă nu a dorit să comenteze acest subiect. „Acum ne aflăm în perioada semnării actelor adiționale la contractele de muncă”, a afirmat Camelia Iliescu.
Reducerea timpului de lucru este rezultatul normării activităților poștașilor, prin care au fost verificate distanțele parcurse de factori, de exemplu. De aici au apărut și problemele pentru că, în mediul rural, poștașilor nu le-au fost calculate și distanțele parcurse la întoarcerea de la livrarea unui plic. Motivul ar fi acela că poștașii se pot întoarce pe alte rute, lucru care nu corespunde cu realitatea, în special în zona de munte. Aici există un singur drum de acces către un sat. Poștașul care merge la Motnău, de exemplu, nu poate să ocolească pe alt drum pentru a reveni la Dumitrești. Rezultatele normării au fost contestate de sindicate, care sunt pregătite de proteste dacă nu se va ajunge la un compromis în urma negocierilor aflate în derulare.
Scad încasările la Poștă
Este al doilea scandal izbucnit în acest an la Poșta Română, după ce în februarie și martie poștașii au protestat față de propunerile de restructurare a companiei. Poștașii din Vrancea acuzau atunci propunerile de disponibilizări pentru mediul rural, care nu țineau cont de specificul județului. Scandalurile indică problemele financiare dintr-o companie unde cheltuielile salariale depășesc 70% în contextul reducerii constante a veniturilor din activități.
La nivelul județului Vrancea, prestațiile, respectiv serviciile oferite precum trimiteri de scrisori, mandate, colete, distribuire de pensii, s-au redus în fiecare an cu circa 10%, iar pentru 2013 situația va fi și mai dificilă din cauza liberalizării. Practic, Poșta Română trebuie să facă față competiției firmelor private, care sunt mult mai flexibile atunci când trebuie să stabilească prețurile la licitații. În plus, concurenții privați nu sunt interesați decât de mediul urban, difuzarea mandatele și coletelor în sate rămânând în sarcina Poștei de stat. Adică firmele private se aleg cu felia cea mai profitabilă din prăjitura serviciilor poștale, iar cele mai mari cheltuieli la Poșta de stat pentru oficiile poștale din mediul rural. Astfel, Poșta Română este obligată să asigure „puncte de acces” în fiecare localitate reședință de comună. Teoretic, pentru acest serviciu ar trebui să primească o subvenție anuală, calculată de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Singura problemă este că banii vin cu o întârziere de circa doi ani de zile, timp în care Poșta poate intra și în faliment.
La aceste probleme se adaugă pierderile din anii anteriori care depășesc 600 milioane de lei. Poșta Română a fost supusă unui jaf sistematic, fiind căpușată de firme și firmulețe ale camarilei de partid pedeliste.
