Din ce în ce mai multe vrâncence nasc prematur. Peste 10% din numărul total al copiilor născuți în lunile august, septembrie și octombrie 2012 sunt prematuri.
În luna august, la Maternitatea Spitalului Județean de Urgență Focșani s-au născut 223 de bebeluși, din care 24 au fost prematuri, ei având o greutate la naștere sub 2.500 de grame. În septembrie s-au născut 214 copilași, din care 23 au fost prematuri, iar în octombrie s-au născut 119 copilași, din care 13 au fost prematuri. În luna octombrie s-a născut și cel mai mic prematur. Pe 15 octombrie, o femeie a născut la 26 de săptămâni, o fetiță de doar 600 de grame.
Medicii neonatologi de la Spitalul Județean ne-au explicat că prematurii se împart în patru categorii: prematuri de gradul I, care au peste 2.000 de grame; prematuri de gradul II, care au peste 1.500 de grame; prematuri de gradul III, care au între 1.000-1.500 de grame; și prematurii de gradul IV, care au sub 1000 de grame la naștere. Secția de Neonatologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Focșani are competența de a recupera prematurii de gradul I și II, fiind dotată cu 10 incubatoare. Pentru a supraviețui, bebelușii sunt ținuți în incubatoare, care le asigură condiții cât mai apropiate celor din uterul mamei. Cei născuți sub 1.500 de grame, dar și cei care au o greutate mai mare, dar au diferite afecțiuni grave, sunt transferați la clinici de specialitate din Bacău și Iași. „Noi avem competența pentru recuperarea prematurilor de gradul I și II. Pentru ceilalți prematuri, gradul de competență al spitalului nu permite. Ei sunt ținuți la incubatoare cu hrană exclusiv lactată, lapte de mamă sau lapte praf. Pe cei sub 1.500 de grame sau cu patologie respiratorie gravă sau malformativă îi transfe-răm la clinici din Bacău sau Iași. Ei sunt ținuți în incubatoare două sau trei săptămâni, până recuperează ponderal la 2500 de grame, atunci îi putem vaccina cu BCG, vaccinul antituberculos. În lunile august și septembrie am trimis trei prematuri la Bacău, ei având sub 1000 de grame la naștere. Dacă prematurul se recuperează, el va duce o viață normală la fel ca și nou născutul normal ponderal”, ne-a declarat medicul Maria Oprea, șefa Secției de Neonatologie din cadrul Spitalului Județean.
Doctorița Oprea a precizat că părinții unui nou născut prematur trebuie să fie atenți la alimentație. „Prematurii trebuie hrăniți o dată la trei ore, trebuie să îi admi-nistreze profilaxia rahitismului cu D3 până la vârsta de un an. De asemenea, importantă este și corectarea anemiei cu preparate din fier, trebuie evitat contactul cu persoanele bolnave, iar la primele semne de boală, micuțul trebuie prezentat la medic”, a precizat medicul Maria Oprea.
Munca și alimentația nesănătoasă, printre cauzele nașterilor premature
Medicii spun că cele mai dese cauze care duc la o naștere prematură sunt alimentația necorespunzătoare a mamei din timpul sarcinii, lipsa odihnei, dar și fumatul. „Fumatul în timpul sarcinii cauzează o greutate la naștere a bebelușului mai mică cu 500 de grame. Alimentația deficitară a mamei în timpul sarcinii este o cauză la fel de importantă care duce la nașterea prematură. Iar munca, mai ales în trimestrul III de sarcină este altă cauză a nașterii premature. Munca fizică grea poate produce nașterea prematură prin contracții uterine intense. Tot munca fizică grea este explicația sezonieră a nașterilor premature din această perioadă. Un alt motiv ar fi faptul că femeile însărcinate nu își mai iau concediu prenatal cu o lună înainte de data probabilă de naștere. Această lună de repaus contează foarte mult”, spune medicul ginecolog Alin Lazea.
Printre factorii care pot mări riscul de naștere prematură se mai numără: nașterile premature anterioare, sarcina gemelară, un interval de mai puțin de șase luni între sarcini, conceperea prin fertilizarea in vitro, complicații ce cuprind forma uterului, colului uterin sau placentei, consumul de alcool sau consumul de droguri, unele infecții, în special ale tractului genital inferior, unele boli cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul zaharat, subponderalitatea sau supraponderalitatea, evenimente stresante, cum ar fi moartea unei persoane dragi sau violența în familie, pierderi de sarcină sau avorturi multiple, vătămare fizică sau traumatisme. (Conform qbebe.ro)
Sfaturi pentru a evita o naștere prematură
Pentru a preîntâmpina nașterile premature, ginecologii și neonatologii sfătu-iesc toate viitoarele mame să meargă periodic la consulturi de specialitate ca să își urmărească atent sarcina, să aibă o alimentație sănătoasă și să evite efortul fizic. „Pentru a evita o sarcină prematură, femeile însărcinate trebuie să respecte câteva reguli simple: să își ia concediu prenatal, să aibă o alimentație sănătoasă, să evite fumatul în toată perioada sarcinii, să evite efortul fizic în ultimele două, trei luni de sarcină. Foarte importante sunt vizitele la medic, mai ales în ultimele luni de sarcină. Toate astea țin de educația și nivelul de trai al mamei”, a spus medicul Alin Lazea.
Imunitatea scăzută a prematurului
O atenție deosebită trebuie acordată bebelușului prematur și după naștere. „Pentru că nu este suficient de bine maturizat nervos, copilul trebuie îngrijit special. După naștere el trebuie să fie într-un mediu echilibrat, liniștit, trebuie alimentat constant cu lapte matern sau lapte praf special pentru prematuri. La orice semn de boală, trebuie prezentat la medic. Dacă micuțul este bine îngrijit și se recuperează, nu mai are probleme, dar dacă nu sunt bine îngrijiți, prematurii sunt predispuși la afecțiuni intercurente cu o evoluție mai gravă față de un copil normal ponderal. În urma statisticilor făcute pe 13 ani, am observat că numărul cel mai mare de decese se înre-gistrează la prematuri. Åži asta din cauza îngrijirii neco-respunzătoare și a imunității lor scăzute”, mai spune medicul Alin Lazea.
Simptomele nașterii premature
– crampe asemănătoare celor din perioada menstrelor, cu sau fără diaree
– senzația de presiune la nivelul pelvisului și al abdomenului inferior
– durere persistentă la nivelul spatelui, al pelvisului, al abdomenului inferior sau al coapselor
– modificări ale scurgerilor vaginale, ce pot crește în volum sau pot deveni roz sau chiar roșii
– contracții persistente, regulate ale uterului, 4 în 20 de minute sau 8 pe oră; aceste contracții pot fi nedureroase, dar fac abdomenul ferm la palpare
– stare generală influențată
– febră
– oboseală
– sensibilitate uterină.
Uneori este dificil de făcut dife-rența între contracțiile Braxton – Hicks și travaliul prematur. Apariția acestor simptome nu este echivalentă întotdeauna cu declanșarea nașterii premature. Totuși, în cazul în care apar, este recomandat un consult medical. (Conform sfatulmedicului.ro)
