Primarul Constantin Armencea susține că Primăria Ruginești și-a însușit administrativ teritorial perimetrul cuprins între râul Trotuș și limita cu județul Bacău în zona localității Sascut, adică 800 de hectare de teren. Disputa teritorială dintre municipiul Adjud și comuna Ruginești va fi mediată la Prefectura Vrancea, alături de alte 21 de litigii între localitățile vrâncene. La Cotești, de exemplu, exista o dispută pentru câteva case din Budești, strada Cenușari. Casele figurau în evidențele comunei Cotești, proprietarii plăteau impozitele aici, dar curțile gospodăriilor erau cuprinse în Planul Urbanistic al comunei Urechești.
La Prefectura Vrancea vor începe medierile pentru cele 22 de litigii între localitățile din județ referitoare la limitele administrativ teritoriale.
Cel mai cunoscut caz este cel al disputei dintre municipiul Adjud și comuna Ruginești. Primarul municipiului Adjud, Constantin Armencea, susține că Primăria Ruginești și-a însușit 800 de hectare de teren ce aparțin de drept orașului de pe Trotuș, conform documentelor existente. „Voi solicita o mediere Prefecturii Vrancea privind delimitarea administrativ teritorială cu comuna Ruginești. Primăria Ruginești și-a însușit administrativ teritorial perimetrul cuprins între râul Trotuș și limita cu județul Bacău în zona localității Sascut, adică 800 de hectare de teren. Din documente rezultă că terenul aparține din punt de vedere teritorial administrativ, municipiului Adjud”, a afirmat primarul Constantin Armencea.
Acesta a susținut că au fost organizate mai multe întâlniri de mediere la care au participat autorități locale din cele două localități, directorul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Horia Frîncu și prefectul județului, dar nu s-a ajuns la nicio înțelegere. Miza acestui „război” sunt taxele locale pe care le obține primăria care deține terenurile. Mai mult, dacă cele 800 de hectare ar trece în administrarea municipiului Adjud, ar fi posibilă crearea unei zone metropolitane care să permită dezvoltarea orașului pe orizontală. „Au fost organizate 3-4 întâlniri de mediere, dar nu am ajuns la nicio înțelegere. Din aceste motive am hotărât să ne adresăm instanței de judecată și să probăm cu documente că cele 800 de hectare de teren la care facem referire aparțin de drept municipiului Adjud”, a afirmat primarul Constantin Armencea.
„Municipalitatea nu mai deține niciun metru de teren liber”
În acest moment, municipiul Adjud se confruntă cu o lipsă acută de terenuri. Asta în condițiile în care Agenția Domeniilor Statului(ADS) a deținut sute de hectare de teren pe care le-a pus la dispoziția unor comisii locale din alte localități pentru a împroprietări diverse persoane deși Comisia locală Adjud avea de împroprietărit mai multe persoane cu aproximativ 80 de hectare de teren. Acesta a fost unul dintre efectele păguboase ale legii 247 din 2005, care a permis șmecherilor cu bani să cumpere drepturi litigioase și să solicite terenuri la zeci de kilometri distanță de vechiul amplasament.
Primarul Armencea a mai precizat că locuitorii mai multor comune au devenit proprietari de terenuri în Adjud, iar municipalitatea a fost nevoită să blocheze proiecte de investiții. „Municipiul Adjud nu mai deține niciun metru de teren liber, în schimb, statul a deținut suprafețe foarte mari, pe care le-a dat în administrarea ADS. Agenția, la rândul său, a pus o mare parte din acest teren la dispoziția unor localități, cum ar fi Tănăsoaia, care a primit o sută de hectare, Corbița, Boghești și Bolotești care au primit fiecare câte 30 de hectare de teren pe raza teritorial administrativă a municipiului Adjud. Din aceste motive, multe proiecte ale municipalității nu pot fi puse în practică, iar acest lucru nu e normal”, a spus Constantin Armencea.
Edilul a mai arătat că lipsa unor suprafețe de teren aduce municipalitatea în situația de a nu putea susține o serie de proiecte de investiții private care ar duce la dezvoltarea economică a orașului și implicit la creșterea resurselor proprii de venit. „Nu poți avea investitori și dezvoltare economică dacă nu poți pune la dispoziția acestora terenuri și infrastructură. Sunt condiții minime”, a susținut primarul Constantin Armencea.
Miza delimitării administrativ teritorială, 800 hectare de teren
Primăria Adjud a anunțat că va da în judecată Primăria Ruginești dacă nu se va ajunge la o înțelegere pentru cele 800 hectare de teren. Primarul Constantin Armencea susține că Primăria Ruginești și-a însușit administrativ teritorial perimetrul cuprins între râul Trotuș și limita cu județul Bacău în zona localității Sascut, deși nu ar avea acest drept.
Armencea invocă documente care datează de la 1451, în care se arată că aceste terenuri au aparținut Adjudului. „Dacă nu vom găsi soluții la această problemă prin medierea pe care o vom solicita Prefecturii Vrancea, vom da în judecată Primăria și Consiliul Local Ruginești deoarece susțin în continuare că granița dintre cele două localități nu s-ar afla pe Trotuș, așa cum este menționat în documente, ci până la limita cu județul Bacău, în zona localității Sascut. În urma acestor pretenții teritorial administrative municipiul Adjud este păgubit de 800 hectare de teren”, a afirmat primarul Constantin Armencea.
Primarul comunei Ruginești, Ion Avram, a refuzat să facă declarații privind disputa cu vecinul său din Adjud. „Nu doresc să comentez”, a spus edilul din Ruginești.
Cadastru din 1989
Vrancea este unul dintre puținele județe din țară care aveau cadastrul realizat în 1989, iar acțiunile din ultimele luni au fost ușurate de existența documentelor. Totuși, nu au lipsit discuțiile fie între edilii vrânceni, fie cu cei ai localităților din județele limitrofe.
Directorul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Horia Frîncu a afirmat că sunt 22 de litigii înregistrate și pentru care se va încerca găsirea unei soluții la ședințele de mediere care vor avea loc la Prefectură. Directorul a explicat că, în cazul în care primăriile nu vor ajunge la un punct de vedere comun, disputa va fi tranșată în instanța de judecată pe baza probelor care trebuie prezentate de către fiecare parte. Procesele vor fi demarate la inițiativa Instituției Prefectului, la Instanța de contencios adminstrativ. În așteptarea medierii, unele primării și-au rezolvat amiabil sau la tribunal disputele teritoriale.
La Cotești, de exemplu, exista o dispută pentru câteva case din Budești, strada Cenușari. Casele figurau în evidențele comunei Cotești, proprietarii plăteau impozitele aici, dar curțile gospodăriilor erau cuprinse în Planul Urbanistic al comunei Urechești, document întocmit în 2000. De aici și disputele între cele administrații locale. În cele din urmă s-a ajuns la o înțelegere, iar primăriile vor încheia conflictul la ședința de mediere. „Plata impozitelor se face la Cotești, dar partea de curte figura la Urechești. Noi am găsit și documente care atestă că avem dreptate, iar în urma discuțiilor cu primarul de la Urechești am ajuns la o înțelegere și vom încheia această dispută”, a afirmat primarul din Cotești, Dorel Bolovan.
