Un nou studiu aduce noi argumente în sprijinul ipotezei că dinozaurii nu erau niște reptile uriașe, cu sângele rece și un metabolism lent, ci niște animale cu sângele cald.
Acest studiu este bazat pe analiza „liniilor de creștere” din oasele acestor animale, linii similare cu cercurile din trunchiurile de copaci. În perioadele de creștere lentă, cum ar fi în timpul iernii sau în perioadele în care hrana este puțină, aceste linii sunt mai întunecate la culoare și mai subțiri, în timp ce în perioadele de dezvoltare rapidă, oasele prezintă niște dungi mai deschise la culoare și mai late.
Răspunsul la întrebarea cu privire la natura dinozaurilor, dacă aceștia erau niște ființe cu sânge cald, endoterme (care își produc singure căldura corporală) sau dacă erau animale cu sângele rece, ectoterme, care aveau nevoie de surse externe de căldură pentru a-și activa metabolismul, poate oferi multe indicii despre felul în care trăiau acești monștri ai preistoriei.
Inițial, oamenii de știință credeau că liniile de creștere sunt prezente doar la animalele cu sânge rece, care se dezvoltă în etape, în funcție de condițiile de mediu. Animalele cu sângele cal, așa cum sunt mamiferele, ar fi crescut în mod continuu pentru că își mențin temperatura corpului la un nivel ridicat ceea ce permite desfășurarea unor procese metabolice rapide care produc continuu energie pentru a crește. Pornind de aici, cercetătorii au considerat că liniile de creștere ale oaselor dinozaurilor reprezintă dovada că aceștia aveau sânge rece.
