Peste 200 de persoane au participat, aseară, la Marșul Autismului, acțiune prin care Asociația „Speranța Andradei” din Focșani a dorit să marcheze Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului. Participanții la Marș au împărțit pliante cu privire la semnele autismului și cu privire la importanța intervenției de specialitate pentru recuperarea persoanei cu autism. Specialiștii Asociației și participanții la Marș au pornit aseară, la orele 18.00, de la sediul Centrului regional pentru recuperarea copilului cu autism „Micul Prinț” și, odată ajunși în Piața Teatrului, au lansat spre cer 200 de baloane albastre. Totodată, Teatrul Municipal „Mr. Gh. Pastia” a fost luminat în albastru, acțiune ce s-a desfășurat simultan în toate orașele mari ale țării. Specialiștii Asociației au transmis, cu acest prilej, informații cu privire la miturile despre autism și semnele acestei boli, pe care vi le prezentăm în continuare. „Monitorul de Vrancea” este unul dintre partenerii acțiunilor organizate de Asociația „Speranța Andradei”, pentru conștientizarea autismului, pe parcursul acestei săptămâni.
Dacă în urmă cu 20 de ani, se considera că autismul are o incidență de 4 la 10.000, în septembrie 2009, conform Departamentului de Sănătate, în SUA, 1 din 91 de copii are tulburări de spectru autist (TSA). Autismul este recunoscut că una dintre cele mai răspândite dizabilități de dezvoltare și în Marea Britanie unde incidența este de 1 la 100, în toate grupele de vârstă.
În Statele Unite, autismul este considerat ca fiind epidemic, având în vedere că vorbim de epidemie atunci când incidența cazurilor este de minim 1 la 200 de persoane. Comitetul pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranța Alimentației al Parlamentului European a cerut Comisiei Europene, care este respon-sabilă de identificarea și urmărirea evoluției epidemiilor în UE, monitorizarea autismului în UE, ultimele actualizări la nivel european privind autismul fiind mai vechi de 20 de ani. Åži în SUA și în Marea Britanie, este recunoscută incidența autismului de 1 la 100 și pentru adulți.
Topul miturilor despre autism
1. Autismul este cauzat de emoțiile mamei din timpul celor 9 luni de sarcină (în special de depresie) sau de lipsa de afecțiune a mamei, în primele luni de viață ale copilului. Sunt mai degrabă ipoteze privind cauzele apariției autismului. Prima se întâlnește în special în rândurile psihologilor din Franța, deși toate studiile științifice internaționale o infirmă. Cea de- a doua este o ipoteză vehiculată în perioada anilor 60. Cauza exactă a apariției autismului nu se cunoaște, însă la momentul actual există mai multe teorii determinate de studii: după unele teze, autismul ar avea cauze gene-tice, după altele, el ar putea apărea ca urmare a unor mo-dificări survenite la nivelul creierului, în urma unor dezechilibre enzimatice.
2. Autismul poate fi depistat la controalele din timpul sarcinii. Din păcate, autismul poate fi depistat numai după nașterea copilului, începând din jurul vârstei de 18 luni. Părinții trebuie să fie foarte atenți la copil și la toate manifestările pe care le percep ca fiind neobișnuite (manifestari comportamentale, dar și fiziologice) și să se prezinte la medicul de familie sau pediatru de îndată ce li se pare că ceva nu este în regulă cu copilul lor. Diagnosticul final este stabilit numai de medicul neuro-psihiatru.
3. Comportamentul mamei în timpul sarcinii (consumul de tutun, alcool sau medicamente mergând până la expunerea la soare) ar determina nașterea unui copil cu autism. Aceste excese din timpul sarcinii nu determină autismul la copil. Ele însă dăunează global sănătății fătului.
4. Autismul este contagios. Nu, autismul nu este o boală contagioasă, ci o afecțiune de natură neuro-biologică ce determină o funcționare diferită a creierului, fapt ce atrage dificultăți de comunicare, de relaționare și o percepție diferită asupra mediului. O persoană nu „ia” autism, ci se naște cu autism. Autismul nu este „molipsitor”, dar nu toți știm asta și adesea avem tendința de a ne feri de ceea ce nu cunoaștem.
5. Părinții sunt principalii vinovați pentru că fiul/fiica lor suferă de autism. NU – Acest mit a fost cultivat de anumiți specialiști care au sugerat că autismul este cauzat de mamele cu un comportament rece și distant și care dezvoltă relații maternale foarte slabe sau deloc. În rea-litate nu se cunoaște cauza specifică a autismului. Cercetările actuale sugerează drept cauză primară o formă de disfuncție biologică sau neuropsihologică. Din nefericire, unele familii continuă să se simtă vinovate pentru tulburările copilului.
6. Persoanele cu autism se pot vindeca sau pot depăși autismul. NU – Autismul este o tulburare ce durează toată viața. Pe măsură ce persoana se maturizează și învață să mânuiască strategii pentru a face față diverselor situații, caracteristicile vizibile asociate autismului pot deveni mai puțin pregnante. Cu toate acestea, dificultățile în comunicare, socializare, procesare senzorială se vor manifesta pe toată durata vieții.
7. Introducerea copiilor cu autism în grădinițe va duce la „revenirea” copilului la normalitate. NU – Copiii cu autism au nevoie de atenție, îngrijire și programe de predare specializate. Introdu-cerea copiilor cu autism în grădinițe, fără acordul echipei terapeutice care se ocupă de recuperarea sa, va duce la respingerea din colectivitate, frustrare, izolare, apariția de comportamente distructive la copilul cu autism. Prin incapacitatea persoanelor cu autism de a imita, efectul introducerii în colectivitate este exact opusul celui dorit.
8. Persoana cu autism preferă să fie singură și fără prieteni. DA – Unele persoane cu autism preferă să fie singure datorită incapacității de a relaționa cu cei din jur, ceea ce duce la creșterea frustrării, anxietății, apariția depresiilor și a manifestărilor agresive.
9. Toate persoanele cu TSA sunt genii sau au abilități extraordinare, precum perso-najul lui Dustin Hoffman din filmul Rainman. NU – Numai un procent foarte mic dintre persoanele cu autism, estimativ 1-3%, au abilități excepționale/savante. Este adevărat faptul că aceste abi-lități extraordinare sunt mai frecvente la cei cu autism decât la cei cu alte dizabilități. După unele studii realizate în alte țări, ex. în Marea Britanie, 0,5-1% dintre persoanele cu TSA ar avea abilități speciale deosebite/savante. În România nu se poate face nicio estimare în acest sens, întrucât există mari probleme de identificare, diagnosticare adecvată mai ales la adulți, numărul persoanelor cu diagnostic adecvat înregistrate, luate în evidență și evaluate adecvat de instituții specializate de profil, fiind foarte redus.
10. Vaccinurile sunt responsabile de apariția autismului. NU – Vaccinurile nu stau la baza acestei boli. Deși sunt multe mituri legate de acest topic, cercetătorii nu au găsit până în acest moment nicio legătură între autism și vaccinurile copilăriei. Sunt însă cazuri în care semne de autism pot apărea în preajma vaccinărilor – pentru pojar, oreion sau rubeolă – dar sunt declarate a fi pure coincidențe.
Caracteristicile autismului
Caracteristicile autismului sunt prezente de la începutul vieții, iar mama își poate da seama destul de repede că este ceva în neregulă cu dezvoltarea copilului dacă urmărește următoarele „steaguri roșii” ale autismului:
• Fără zâmbete largi sau alte expresii calde de afecțiune către vârsta de 6 luni și după;
• Lipsa răspunsului la sunete, zâmbete sau alte expresii faciale până la vârsta de 9 luni și după;
• Lipsa primelor semne de limbaj (lalație) până la 12 luni;
• Fără răspunsuri la gesturi cu ar fi: a arăta cu degetul, a privi, a căuta sau a face cu mâna până la 12 luni și după;
• Lipsa oricărui cuvânt până la 16 luni;
• Lipsa achiziției unor fraze din 2 cuvinte, cu sens (fără imitație sau repetiție) până la 12 luni;
• Lipsa răspunsului când copilul este strigat de la 10 luni;
• Orice pierdere a limbajului, lalației sau a abilităților sociale la orice vârstă.
Majoritatea intervențiilor timpurii se adresează copiilor cu vârsta de 2-3 ani. Cu cât părintele se adresează mai repede unui specialist după aflarea diagnosticului și copilul beneficiază de intervenție de specialitate, cu atât recuperarea se rea-lizează într-un timp mai scurt, copilul cu autism având șansa mai târziu să se poată integra în societate, să poată învăța în grădinițe și școli normale, să aibă un loc de muncă, deci să fie independent.
