Duminică se împlinesc 35 de ani de la cutremurul din 1977. Seismul de atunci, am putea crede, i-a învățat o lecție pe români: să-și construiască locuințe durabile, care să reziste. Numai că deceniile trecute de atunci au șters încet-încet amintirea și, în 2012, blocurile sunt pline cu apartamente modificate, cu pereți sparți, găuriți, au mansarde fără autorizație, care apasă pe o structură de rezistență ce nu a fost proiectată să susțină un alt nivel. Primăria și Inspectoratul pentru Calitatea Lucrărilor de Construcții îi invită pe vrânceni să-și reclame vecinii, despre care știu că au făcut modificări în apartamente.
Cutremurul din anul 1977 a lăsat urme adânci atât în percepția oamenilor despre mișcările pământului cât și în normele de construcție. După primăvara acelui an, prima măsură luată de autoritățile acelor vremuri a fost să suplimenteze în zona Vrancea normele de rezistență a construcțiilor cu 10%. Astfel, a fost majorată cantitatea de armătură, iar pentru beton s-a cerut o ca-litate mai bună. Conform Serviciului de Urbanism al Primăriei Focșani, toate clădirile din oraș pot suporta un seism de maxim 9 grade pe scara Richter. „Orașul Focșani este mai bine pregătit decât alte orașe din țară în caz de cutremur. Toate proiectele făcute după 1977 au ținut cont de noile norme de construcție”, ne-a asigurat viceprimarul Bogdan Matișan.
Focșaniul poate fi împărțit în două dacă e să luăm în considerare blocurile construite înainte și după 1977. Axa despărțitoare este strada Republicii. Astfel, spre Cartierul Obor, toate construcțiile sunt făcute după anul de referință, în timp ce în Centru și spre Sud, blocurile au mai trecut prin experiența unui cutremur. Mare parte dintre acestea au fost placate cu polistiren pentru a împiedica pierderile de căldură astfel că, în locul crăpăturilor din fațadă, vedem culori care de care mai îndrăznețe.
Mulți locatari de la etajele superioare au decis că este vremea să își construiască mansarde. Conform reprezentanților Serviciului de Urbanism al Primăriei, niciun bloc din Focșani nu a primit auto-rizație pentru construirea de mansarde. „Construirea unei mansarde necesită documente suplimentare față de un acoperiș normal, tip șarpantă. Pentru mansardă este nevoie de o expertiză tehnică făcută de un specialist care în urma unor calcule de rezistență decide dacă blocul mai suportă un etaj sau nu”, ne-a spus viceprimarul Matișan.
Specialiștii de la Urbanism sunt cei care ar trebui să verifice acoperișurile de pe blocuri atunci când acordă autorizații de construcție. De altfel, această atribuție figurează în fișa postului acestor funcționari. Reprezentanții Compartimentului Control și Inspecție pentru Calitatea Lucrărilor de Construcții spun că în ultimii ani nu au acordat autorizații pentru construcția de mansarde la blocuri tocmai din cauza condițiile impuse prin lege pentru acest tip de construcții. Astfel, cel care dorește să își construiască o mansardă ar trebui să apeleze la un expert care să constate dacă structura de rezistență a blocului în cauză permite o asemenea construcție. Ori, o asemenea expertiză costă circa 20 mii lei. În aceste condiții, singura soluție a rămas construirea de mansarde ilegale, mascate sub denumirea de acoperiș de bloc. În cazul acoperișurilor normale, tip șarpantă, blocul se descarcă de greutate prin decopertarea hidro și termoizolației și se înlocuiește cu greutatea acoperișului.
Dacă acoperișurile pot fi inspectate din stradă, în cazul apartamentelor este mai greu.
Primăria așteaptă reclamanții
După anii 1990 a apărut și moda recompartimentării interioare a apartamentelor. Au dispărut pereți, au apărut arcade. Pentru astfel de modificări e nevoie de o expertiză, însă dacă un focșănean și-a făcut lucrările în casă și au trecut peste doi ani, el este absolvit de orice vină. Din interiorul apartamentelor pot fi tăiați doar pereții despărțitori. Elementele structurale precum grinzi, diafragme sau stâlpi nu pot suporta modificări. Aparatul Primăriei Focșani poate reacționa în astfel de cazuri numai în baza unor reclamații. „E vorba despre proprietatea privată. Nu putem merge în casa omului fără o sesizare depusă de vecini sau de asociația de proprietari. Probabil că sunt și astfel de cazuri de care nu avem cunoștință”, spune viceprimarul.
Într-un an, ajung la Primăria Focșani aproximativ 30 de persoane care cer autorizație pentru a-și face modificări în apartamente. Au fost și cazuri în care au fost depistate nereguli, iar proprietarul a fost obligat să readucă la forma inițială construcția.
În ceea ce privește spațiile comerciale de la parterul blocurilor, reprezentanții Serviciului de Urbanism ne-au asigurat că agenții economici nu primesc autorizații de funcționare dacă fac modificări în structura de rezistență.
În cazul caselor, procedura este mai simplă. Constructorul trebuie să respecte proiectul, iar modificările ulterioare se fac pe răspunderea proprietarului.
Niciun bloc cu bulină roșie
Specialiștii în construcții spun că în județ nu au fost găsite probleme la locuințele colective, iar singura clădire aflată pe lista bulinelor roșii este Tribunalul Vrancea. Chiar dacă pe lista locuințelor verificate s-au aflat mai multe blocuri din Focșani, niciunul nu este în pericol din cauza structurii de rezistență. „Singura clădire cu bulină roșie este Tribunalul Vrancea. Nicio locuință colectivă din Focșani nu are bulină roșie, nu este încadrată la risc seismic de grad I. Au fost blocurile L1 și L2 dar au fost renovate la începutul anilor 2000”, a afirmat Dragoș Micu, reprezentantul Compartimentului Control și Inspecție pentru Calitatea Lucrărilor de Construcții Vrancea.
El a precizat că pot apărea probleme la blocuri din cauza intervențiilor neauto-rizate la structura de rezistență în urma amenajărilor interioare din apartamente. Însă aceste cazuri pot fi constatate doar în urma reclamațiilor vecinilor, care suspectează spargerea unor pereți de rezistență. „Din cauza intervalului lung de revenire a cutremurelor de mare magnitudine, percepția asupra riscului seismic scade, aspect ce se poate manifesta prin neglijarea proiectării și realizării construcțiilor, dar și prin neglijarea unei educații și informări adecvate privind astfel de si-tuații. Întrucât mișcarea seismică este un eveniment imprevizibil, apărut de regulă prin surprindere, un rol important revine instruirii tuturor oamenilor privind regulile de comportare specifice acestei si-tuații”, se arată într-un comunicat de presă al ISU Vrancea.
Panica a cuprins Focșaniul
Custodele Direcției Județene Vrancea a Arhivelor Naționale, Florin Dîrdală a căutat în documentele din anii de după cutremur și a reușit să ne inspire atmosfera din acele zile.
Zece soldați ai unei unități militare din Focșani au lăsat un document unic în care putem distinge spaima care i-a cuprins în timpul teribilului seism și teama care i-a făcut să uite de toate măsurile de siguranță, de toate canoanele mi-litare și de stăpânirea de sine care caracterizează o structură militarizată. „Totul a început la ora 21.20 când din nord s-a auzit un vuiet puternic asemănător unei explozii care urca din fundul pământului. Pentru un moment s-a liniștit ca mai apoi să reînceapă prin teribile trepidații pe verticală, zăngănind armele din rastelele metalice, iar scaunele pe care stăteau militarii săreau în sus ca o minge. Ne-am dat seama că e cutremur și ne-am îmbulzit cu toții spre ieșire. La cazarmă s-au spart geamurile, din tavan se desprindeau bucăți mari care cădeau și loveau. Toți se căzneau să iasă de sub bombardamentul de cărămizi. Au rămas doar 14 inși în clădire, într-o încăpere care fusese baricadată, iar intensitatea cutremurului creștea simțitor”, ne-a transmis Dîrdală din declarațiile milita-rilor.
S-au hotărât să sară cu toții pe geam de la 4 metri înălțime, iar un militar în cădere s-a lovit și și-a pierdut cunoștința. Pereții au început să crape, de sus cădeau bucăți de tencuială. Au deschis atunci fereastra și au sărit pe rând. Militarii povestesc cum afară pomii se legănau, lovindu-se unii de alții. Pământul dădea senzația că se crapă sub ei. „În acel moment lumina s-a stins și au căzut grămadă unul peste altul, unii îmbrăcați alții dezbrăcați. Când au ieșit afară, pământul se mișca precum valurile mării și gemea. De pe platoul unde s-au refugiat militarii, se vedeau blocurile din fața cazărmii care se aplecau ca niște chibrituri, iar lumea înnebunită ieșea afară și țipa”, ne-a schițat custodele din impresiile de moment.
Coșurile de fum de pe acoperișuri se prăbușeau, la fel și țiglele. După cutremur soldații arătau ca niște statui de ceară.
Unele construcții nu au rezistat în fața furiei naturii și s-au prăbușit. Cofetăria Macul Roșu, Centrul de Librării, Cooperativa Prestarea, Magazinul Dunărea, Hotelul Vrâncioaia, Unitatea CEC din strada Republicii au fost distruse total sau parțial.
Din arhivele PCR, Comitetul Județean Vrancea
Doi elevi au sărit pe geam în timpul cutremurului
„BULETIN,
privind cîteva aspecte de pe urma cutremurului din seara zilei de 4 martie 1977
(…) – la școala M.I.U. este accidentat grav un elev de la școala de maiștri care în timpul cutremurului a sărit pe geam de la etajul doi. Se presupune că are coloana vertebrală ruptă. I s-a acordat primul ajutor și a fost transportat la spital. – La aceeași școală, o elevă a sărit de la primul etaj fiind transportată de urgență la spital. – O elevă internă de la școala de surzi alergînd să se salveze în timpul cutremurului a fost surprinsă de dărîmături fiind accidentată la coloana vertebrală și picior. (…) ora 4.00, 5 martie 1977″
„BULETIN,
privind cutremurul din seara zilei de 4 III 1977
Comitetul municipal de partid Focșani informează: (…) La comuna Năruja la internatul școlar a căzut centura de beton, rănind o elevă. A fost internată la spitalul din comună. 5 martie 1977, ora 6.00″
2 morți
„Direcția Sanitară a Județului Vrancea, 8.III.1977 ora 9
INFORMARE
-Total persoane asistate – 246
-Total accidentați – 23
-Total internați – 5
Din care doi au ieșit din spital și au mai rămas trei cazuri în spitalul județean.
-Total decedați – 2 (ambele cazuri la domiciliu)
1.Chirilă Ruxanda din Focșani strada Mare nr.336 născută la 24.I.1923 a decedat la domiciliu în următoarele împrejurări: părăsind clădirea în care locuia a fost lovită în cap de o cărămidă desprinsă dintr-o hoarnă. (…)
2.Mocanu Ion din Odobești născut în 1923 a decedat la domiciliu în jurul orei 3-4 dimineața, după cutremur, în următoarele împrejurări: – fiind un vechi hipertensiv și diabetic, după cutremur intră brusc în comă și decedează.
250 de replici pînă pe 13 martie
Potrivit unui raport al Comitetului de stat pentru energia Nucleară – Centrul de Fizica Pămîntului și seismologie, „cutremurul a fost urmat pînă în ziua de 13 martie 1977 de aproximativ 250 de replici fără semnificații. Cea mai puternică replică de magnitudine 4,0 s-a produs la cca. 90 de minute de locul principal.”
Pe 17 martie 1977, Comitetul Județean Vrancea al PCR transmitea Comitetului central al Partidului Comunist Român, faptul că în contul CEC „1977” – ajutor sinistrați – 30.088 de vrînceni depuseseră 3.353.408 lei.
