Continuăm să vă prezentăm, astăzi, „considerentele” care au stat la baza arestării preventive a judecătoarei Anișoara Topor, de la Judecătoria Focșani. Potrivit magistraților de la Curtea de Apel București, denunțătorul său, Costel Iacob, ar fi încercat să se sinucidă, deoarece nu câștiga procesul cu terenul, iar datoriile către cămătari creșteau de la o zi la alta.
Prima discuție înregistrată are loc la 08.03.2011 în biroul denunțătorului, unde a fost convocat L.A. (Lăduncă Aurel). Din discuții rezultă că I.C. (Iacob Costel) face referire la banii, serviciile și bunurile date judecătoarei T.A. (Topor Anișoara) ca și la faptul că pierduse procesul civil.
La 11.03.2011, I.C. are o nouă discuție cu L.A., pe care l-a căutat la locul său de muncă și l-a invitat la un bar pentru a consuma o cafea. Din nou au loc discuții relativ la situația denunțătorului. L.A. i-a cerut să aibă răbdare.
Atunci I.C. a pus pe masă reportofonul și a pretins că a înregistrat toate discuțiile și i-a pus în vedere lui L.A. să rezolve problemele, după care s-au despărțit.
La scurt timp, în aceeași zi, L.A. și-a adus sora, pe judecătoarea T.A., care a dorit să aibă o discuție cu denunțătorul. Înainte de a purta această discuție în autoturismul aparținând lui L.A., denunțătorul a fost supus unui control corporal, însă L.A. nu a reușit să descopere reportofonul.
În mașină, judecătoarea T.A. a recunoscut, impli-cit și explicit, primirea sumelor și foloaselor pretinse, luându-și angajamentul că va restitui sumele primite dar nu și dobânzile datorate finului său A.Åž..
La data de 13 martie 2011, deci la două zile de la discuția purtată de I.C. cu judecătorul T.A., denunțătorul este convocat telefonic de către A.Åž., persoana de la care împrumutase suma de bani, la locuința sa. Acolo se afla, conform celor declarate de către denunțător, și judecătorul T.A. După ce în prealabil denunțătorul a fost supus unui control corporal, A.Åž. i-a reproșat faptul că îndrăznise să facă înregistrări cu nașa sa de cununie, mai precis judecătorul T.A., amenințând că nu se va mulțumi doar cu locuința tatălui denunțătorului pusă gaj.
Trebuie menționat faptul că între timp I.C. era în situația de a restitui dobânda împrumutului până la data de 15.03 2011. (…)
Revenind la întâlnirea din locuința lui A.Åž., judecătorul T. și-a luat angajamentul că va rezolva problema, iar dacă vor trebui dați și alți bani îi va trimite prin A.Åž.. A doua zi T.A. i-a trimis lui I.C. 12.300 euro prin intermediul lui L.A. în schimb, denunțătorului i s-a cerut să dea o declarație scrisă prin care a arătat că banii ar reprezenta contravaloarea unor amenajări făcute în locuința lui L.A., deși în realitate suma de bani reprezenta restituirea unei părți din banii primiți cu titlul de mită. Banii au fost însușiți de către A.Åž. în contul datoriei. (…)
Anterior, după întâlnirea avută în locuința lui A.Åž. cu judecătorul T., la cererea acestora, denunțătorul a promis că-i va da lui A.Åž. un hectar din terenul pe care urma să-l obțină și astfel finul judecătoarei a devenit și el foarte interesat de evoluția procesului civil. În condițiile în care trecuseră deja două termene și nu se pronunțase o hotărâre favorabilă în contestația în anulare introdusă pe rolul instanței de către denunțător prin același avocat, A.Åž. văzând că nu-și primea nici banii și nici terenul, a luat inițiativa de a merge însoțit de către denunțător să poarte o discuție cu avocatul T.M. (Topor Marian), soțul magistratului.
Avocatul s-a arătat surprins de povestea denunțătorului și a cerut să i se prezinte dovezi. A doua zi denunțătorul i-a oferit un suport optic conținând înregistrările făcute, predarea-primirea „CD”-ului având loc în cabinetul avocatului. După ce a luat cunoștință cu privire la materialul înregistrat, avocatul T.M. se pare că a luat decizia să se implice și să rezolve situația creată de soția sa, sens în care l-a chemat pe avocatul P.A. și care conform denunțului ar fi un fel de „om de casă” al familiei și i-a cerut denunțătorului să-i dea o împuternicire pentru a se deplasa la Arhivele Naționale în București în vederea clarificării situației terenului revendicat de către denunțător.
La data de 27 iunie 2011, I.C. a făcut în fața unui notar promisiune de vânzare pentru 1 ha din terenul revendicat către fiul lui A.Åž., condiții în care a mai primit 15.000 euro, pe care i-a dat avocatului T.M. care a pretins acea sumă de bani cu motivația că urma să dea mită unor judecători care trebuiau să se pronunțe pe cererea de contestație în anulare.
În instanță lucrurile nu au decurs foarte repede, astfel că I.C. s-a trezit în situația de a nu avea de unde să dea 27.300 euro, bani pe care îi datora lui A.Åž. și în aceste condiții au urmat alte întâlniri cu avocatul T.M., însă acesta nu a intervenit cu nimic pe lângă finul său în favoarea situației denunțătorului.
Ajuns într-o situație disperată, I.C. a încercat să se sinucidă. În timpul spitalizării acestuia, discuțiile cu familia T. au fost purtate de către tatăl său. În aceste dispute, la un moment dat este atras și T.V. (Tătaru Vasile), folosit de soții T. ca element de presiune, mai ales că se pare că magistratul ține pe rol de foarte multă vreme un dosar în care susnumitul are interese. În final s-a negociat vânzarea drepturilor litigioase în integralitatea lor, iar denunțătorul a înregistrat și discuțiile avute cu avocatul T.M. cu ajutorul unui reportofon personal.
În baza autorizațiilor emise de Curtea de Apel București au fost efectuate perchezitii domiciliare la locuințele judecătorului T.A., precum și la cabinetul de avocatură al soțului acesteia, învinuitul T. M.. La locuința judecătorului au fost găsite un reportofon și 3 suporturi CD, care, conform declarațiilor ulterioare date de către învinuiți, provin de la denunțător și ar conține înre-gistrările efectuate de acesta în mediul ambiental. De asemenea, s-au descoperit și au fost ridicate toate înscrisurile legate de demersurile făcute de către inculpată și soțul său, avocatul T.M., pentru a șterge urmele infracțiunii.
Examinând actele și lucrările efectuate în dosarul de urmărire penală (…) Curtea constată că sunt întrunite condițiile (…) pentru a admite propunerea de luare a măsurii arestării preventive, împotriva inculpatei judecător T.A..
Pentru a constata îndeplinirea condiției impuse de art. 143 Cod procedură penală în privința existenței unor indicii temeinice și motive rezonabile de a se crede că inculpata a comis pretinsele fapte de corupție ce formează obiectul cercetărilor, Curtea a avut în vedere denunțul și declarațiile martorului Iacob Costel, decla-rații ce se coroborează cu decla-rațiile martorilor audiați, relevantă fiind declaratia martorului D.M., administrator la SC A.D. SRL- Golești, dată la 08-12-2011, din care rezultă că pentru elementele de feronerie confecționate de acesta la casa din Lepșa aparținand inculpatei T.A. a fost plătit, în mai multe tranșe, de denunțătorul I.C. precum și împrejurarea că a eliberat documente justificative, respectiv factură și chitanță, pe numele inculpatei, la cererea acesteia, pentru a-i fi admisă plângerea împotriva procesului verbal de contravenție.
Susținerile din denunțul formulat și declarațiile ulterioare date de martorul Iacob Costel sunt confirmate, de asemenea, de înscrisurile depuse la dosar reprezentând contractul de cumpărare a drepturilor litigioase asupra suprafeței de teren de 13 ha, de la numitul Å¢.M.S. în numele tatălui denunțătorului I.P., teren ce a format obiectul dosarului 11258/231/2008 instrumentat de inculpata judecator T.A., dosar ce a trenat pe rolul instanței din anul 2008 până în mai 2010, soluționat prin admiterea cererii petentului Å¢.M.S. printr-o sentință civilă pronunțată de inculpată, decizia civilă nr 284 din 08-03-2011 pronunțată în recurs, prin care denunțătorul a pierdut procesul, completul fiind condus de judecător D.M., cele trei suporturi CD provenite de la denunțător, conținând înregistrările efectuate de acesta în mediul ambiental, reportofonul și înscrisurile ridicate în urma perchezițiilor domiciliare efectuate la locuința inculpatei și la cabinetul de avocatură al soțului acesteia, învinuitul T.M., respectiv înscrisurile reprezentând atestarea unor reparații la locuința învinuitului L.A. și cel în forma declarației denunțătorului că nu va utiliza înregistrările făcute și că a făcut aceste înregistrări în joacă, despre toate aceste obiecte și înscrisuri denunțătorul făcând anterior referiri în denunțul formulat, promisiunea de vânzare pentru 1 ha din terenul revendicat, facută la 27-06-2011 în fața notarului de către denunțătorul I.C. în favoarea fiului învinuitului A.Åž., și alte înscrisuri notariale cu efecte translative de proprietate, depuse la dosarul cauzei. (…)
De asemenea, T.V. învinuit că împreună cu Åž.A. au exercitat presiuni prin amenințare asupra denunțătorului (executarea gajului ipotecar asupra locuinței pentru plata cametei și referitoare la intervenția unor ucrainieni) pentru a-l descuraja pe acesta de a mai solicita returnarea banilor luați cu titlul de mită și pentru a asigura folosul banilor și servi-ciilor pretinse de inculpata T.A. și soțul său T.M. în declarația dată, a arătat că a asistat perso-nal la cearta din casă purtată între soții T., I.C. și Åž.A. cu privire la înregistrări, discuții purtate între I.C. pe de o parte și invinuiții T.A., T.M. și L.A., pe de altă parte.
Prin urmare, Curtea reține că există bănuieli concrete, legitime, de natură a justifica arestarea inculpatei (…). De altfel, în conformitate cu dispo-zițiile convenționale amintite, la momentul arestării unei persoane acuzate că a comis o infracțiune, nu este necesar a se fi adunat probe suficiente pentru a fundamenta în mod complet acuzația, scopul efectuării urmăririi penale fiind tocmai strângerea tuturor probelor necesare aflării adevărului. (…)
Cu privire la cazul prev de art 148 alin 1 lit b Cod procedură penală, Curtea consideră că sunt date suficiente din care se poate deduce că inculpata a încercat zădărnicirea aflării adevărului, prin preconstituirea unor înscrisuri pentru a da o aparență de legalitate faptelor ce conturează acuzațiile de corupție aduse (…).
Starea de pericol pentru ordinea publică presupune în cazul inculpatei-magistrat judecător o rezonanță socială negativă puternică, la nivel local și general, față de fapte de corupție percepute extrem de negativ în legatură cu care se asteaptă o reacție promptă și eficientă a organelor judiciare, reacție în lipsa căreia s-ar putea produce perturbații la nivelul disciplinei publice și a respectului față de lege. (…)
Existând presupunerea că inculpata în calitatea avută, de judecător, a pretins denunțătorului I.C. bani și alte foloase ilicite pentru a-i da o soluție favorabilă, în dosarul în care acesta era direct interesat, aflat în instrumentarea sa și pentru a asigura, în continuare, în mod definitiv, câștigarea procesului prin exercitarea influenței asupra unui judecător investit cu judecarea cauzei în recurs, Curtea apreciază că arestarea preventivă a inculpatei, în raport cu datele aflate la dosar, este justificată de existența unui interes public, interes ce are în vedere protejarea publicului în sensul eliminării riscului repetării faptelor de corupție.
Prin urmare, Curtea constată că luarea măsurii arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzației penale formulate împotriva inculpatei și este necesară, în vederea bunei desfășurări a fazei de urmărire penală, pentru strângerea tuturor probelor în ve-derea aflării adevărului.
La acest moment procesual, existența suspiciunilor rezo-nabile că inculpata judecător a comis fapte grave de corupție justifică luarea, de îndată, a celei mai severe măsuri preventive, fiind necesară, astfel cum s-a arătat, o reacție fermă, de descurajare a persoanelor din sistemul judiciar de a se folosi de funcția publică pentru primirea de remunerații injuste.
