Criza din zona euro loveşte din nou în inima Europei

Criza din zona euro a lovit din nou în inima Europei, cu creșterea primelor de risc ale obligațiunilor spaniole, italiene și franceze și o scădere de peste 2% a acțiunilor europene, în pofida victoriei clare a conservatorilor în alegerile din Spania, cu promisiunea unor noi măsuri de austeritate.
Guvernul socialist spaniol este al cincilea Executiv din zona euro doborât de criza datoriilor în acest an. Portugalia, Irlanda, Italia și Grecia au trecut deja prin acest proces.
Majoritatea absolută obținută în Spania de Partidul Popular conservator condus de Mariano Rajoi, care a promis noi măsuri de austeritate, nu a reușit să calmeze piețele financiare tot mai alarmate de absența unor măsuri eficiente de oprire a declinului pieței obligațiunilor suve-rane. Primele de risc ale obligațiunilor spaniole, italiane și franceze au crescut, investitorii preferând securitatea obligațiunilor germane, în timp ce acțiunile europene au scăzut cu peste 2% după ce Moody’s a avertizat că ratingul Franței ar putea fi în pericol.
Diferența între randamentele obligațiunilor spaniole și germane a urcat la 4,72 puncte procentuale, cu circa 0,28 puncte peste închiderea de vineri. „Criza lovește în inima zonei euro. Nu trebuie să ne facem iluzii”, a declarat comisarul pentru Afaceri Economice și Monetare, Olli Rehn. El a apărat politica Uniunii Europene de promovare a austerității, blamată pentru sufocarea creșterii economice și a pieței muncii. „Nu poate fi construită o strategie de creștere prin acumularea de noi datorii, când capacitatea de rambursare a datoriilor actuale este pusă la îndoială de piețe. Creditorii internaționali nu pot fi obligați să dea noi împrumuturi dacă nu au încredere să o facă”, a afirmat Rehn la un seminar la Bruxelles.
În Grecia, noi neînțelegeri politice îngreunează sarcina noului premier Lucas Papademos, care încearcă, la Bruxelles, să obțină următoarea tranșă din pachetul de finanțare externă, deși un lider important al coaliției din Grecia refuză să semneze angajamentul scris pentru austeritate și reforme cerut de instituțiile financiare. Randamentele obligațiunilor statelor periferice din zona euro se află la niveluri-record.
Potrivit presei, consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a impus o limită săptămânală de 20 de miliarde de euro pentru achizițiile de obligațiuni suverane, nivel care, potrivit analiștilor, nu permite BCE să acționeze eficient pentru calmarea pieței. Agenția de ra-ting Moody’s a avertizat că majorarea recentă a dobânzilor obligațiunilor guvernamentale franceze și deteriorarea perspectivelor de creștere economică ar putea afecta ratingul de credit al Franței.
Discuțiile despre o posibilă divizare a uniunii monetare s-au intensificat în rândul analiștilor, majoritatea din afara zonei euro, în condițiile în care Germania a respins majoritatea soluțiilor vehiculate pe piață. Președintele Goldman Sachs Asset management, Jim O’Neill, a declarat că criza uniunii economice și monetare (EMU) a ajuns într-un punct în care trebuie să fie luare rapid decizii majore. „Nu este clar dacă EMU poate supraviețui fără Italia. Nu este clar dacă Italia poate supraviețui cu randamente ale obligațiunilor de 6%-7%, așa că trebuie să fie făcut cea foarte repede”, a afirmat O’Neill la o conferință a Confederației Industriei Britanice.
Ministrul olandez de Finanțe, Jan de Jager, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Germaniei, a recunoscut că zona euro s-ar putea scinda. Întrebat dacă spargerea zonei euro poate provoca o depresiune economică, el a confirmat, la un post de radio, că este posibilă o astfel de consecință. Totodată, planurile zonei euro de îmbunătățire a guvernanței economice și de refacere a încrederii piețelor sunt marcate de dezacorduri. Detaliile referitoare la funcționarea Facilității Europene de Stabilitate Financiară, în privința emiterii de obligațiuni și atragerii de investitori străini, nu au fost încă stabilite, iar BCE a avertizat că nu va acționa ca creditor de ultimă instanță. Comisia Europeană va pro-pune miercuri reglementări pentru un control mai strict al bugetelor naționale, precum și trei opțiuni pentru emisiuni de obligațiuni comune.
Pe de altă parte, liderii „supercomisiei” creată acum trei luni în Congresul SUA pentru identificarea unor măsuri de reducere a deficitului bugetar și datoriei de stat își vor anunța eșecul, declarându-se învinși în fața divergențelor dintre cele două partide. Astfel, cea mai ambițioasă încercare a Wa-shingtonului de reducere a datoriei de stat a SUA este pe cale să se încheie cu un eșec, după ce membrii republicani și democrați ai comisiei nu au reușit să treacă peste divergențele care îi separă pe tema taxelor și cheltuielilor publice.