Regiunea polară Antarctica din emisfera sudică reprezintă un adevărat deșert de gheață și unul dintre cele mai neprielnice medii naturale de pe Pământ. Înregistrând precipitații anuale de numai 200 mm de-a lungul coastei și mult mai puține spre interior, vânturi puternice și temperaturi extrem de scăzute, acest ținut a fost considerat lipsit de viață.
Cercetările au demonstrat însă că până și în cazul Antarcticii putem să vorbim despre faună și vegetație. Continentul nu are un corespondent al tundrei arctice, unde să crească o mare varietate de plante, dar cu toate acestea covorul vegetal din Antarctica este reprezentat prin 70 de specii de mușchi, 400 de specii de licheni, 560 specii de alege, și 3 plante cu flori. Dintre speciile de alge, 200 sunt caracteristice mediului marin, iar restul de 360 sunt de uscat și apar sub forma unor pete de culoare roșie, galbenă sau verde, pe stâncile neacoperite de gheață sau pe zăpadă ori pe suprafața gheții din apropierea coastei.
Micuța graminee Aira antarctica, singura plantă fanerogamă (plantă cu flori care se înmulțește prin semințe) a fost descoperită de savantul Emil Racoviță, în timpul expediției sale desfășurată între 1897-1899. Celelalte două plante cu flori sunt Deschampsia antarctica, o plantă ierboasă, și Colobanthus qvitensis, o varietate de garoafă. Aceasta din urmă are o înălțime de până la 5 cm, deține flori de culoare albă, iar în ultima perioadă și-a extins aria de răspândire pe seama încălzirii globale.
Viețuitoarele sunt și ele în genere simple, datorită dependenței stabilite cu reprezentanții regnului vegetal. Climatul aspru și hrana puțină au făcut ca Antarctica să accepte numai animale simple, specii microscopice și insecte primitive adaptate pe parcursul erelor geologice. În contrast cu situația de pe uscat, în apele oceanului există o varietate însemnată de animale.
