Printre plantele care înfloresc în vreme ce altele sfârșesc din cauza frigului și a zilelor tot mai scurte se numără și brândușa de toamnă (Colchicum autumnale). Asemenea rudelor din familia Colchicaceae, crinul de pădure, vioreaua și laleaua, brândușa de toamnă înveselește pășunile din zonele de deal cu frumoasele sale petale liliacee. Fructele se formează în al doilea an, prin luna mai, și se găsesc sub formă de capsule verzui. În calendarul popular planta marchează instalarea deplină a toamnei, fiind considerată pentru aceasta o plantă a morților, în opoziție cu brândușa de primăvară, care participă an de an la renașterea naturii.
Semințele brândușei de toamnă se folosesc în industria chimico-farmaceutică pentru extragerea alcaloizilor activi sub raport terapeutic. Deși alcaloizii din brândușa de toamnă sunt toxici, ei au, în doze terapeutice, acțiune antiinflamatoare și analgezică. Brândușa de toamnă era folosită și în trecut cu succes de cunoscători în reumatism și gută. Intoxicația se manifestă la început printr-o senzație de arsuri la nivelul gurii, apoi prin stare de vomă și diaree cu sânge. De aceea, indiferent de scopul și forma în care doriți să consumați planta este bine să cereți sfatul medicului.
Uz extern: psoriazis și leziuni precanceroase pediculoză – sub formă de băi locale, comprese, cataplasmă
Uz intern: coree, afecțiuni oculare inflamatorii, sclerodermie, gută, tumori maligne, boli reumatismale, pneumonii, nevralgii, febră mediteraneană, ascită, ansarcă, bronșită – sub formă de infuzie.
