O frescă romană dintr-o fostă locuință de demnitar a fost descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, de o echipă de voluntari străini și studenți, coordonată de arheologi, dar săpăturile urmează să fie oprite din lipsa fondurilor, echipele folosind în prezent resurse proprii.
În capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din județul Hunedoara, o echipă de arheologi români își desfășoară cercetările cu ajutorul studenților voluntari din Statele Unite, Anglia, Franța și România.
Coordonați de echipa de arheologi români, voluntarii din străinătate au făcut o descoperire unică: o frescă romană dintr-o fostă locuință de demnitar care a trăit în secolul al II-lea. „Am făcut mai multe descoperiri importante, printre care una unică, la Sarmizegetusa: o frescă păstrată. De fapt, sunt pereții unei camere din locuința unui demnitar roman care a trăit în secolul al II-lea, acoperiți de frescă, și ea a fost acoperită de o altă tencuială și așa s-a conservat. În mod sigur e locuința unui demnitar deoarece avea aducțiune la apă, nu oricine în vremurile acelea își permitea acest lux”, a declarat coordonatorul echipei de arheologi, dr. Ioan Piso. Potrivit acestuia, locuința se afla sub Templul lui Jupiter și al Triadei din Capitoliul de la Sarmizegetusa. „Importanța descoperirilor de la Sarmizegetusa este că, în ciuda distrugerilor făcute nu atât de natură, cât de mâna omului, am reușit să găsim această frescă, prima în acest sit arheologic. La Sarmizegetusa sunt cunoscute povești legate de asemenea fresce. Când am venit să sap aici prima dată, acum vreo 30 de ani, bătrânii locului îmi povesteau că în tinerețea lor au văzut pereți cu zugrăveală cu îngeri și flori. Probabil cu scene mitologice. Toate astea au fost distruse, dar sunt convins că mai există locuințe bine conservate, în care se mai pot face asemenea descoperiri”, a declarat dr. Ioan Piso. El a susținut că săpăturile arheologice se desfășoară cu greutate deoarece se lucrează doar cu voluntari, cei mai mulți dintre ei veniți din SUA, Anglia, Franța. „Avem noroc cu studenții de la arheologie români, dar și cu voluntari veniți din toate colțurile lumii. Ei își plătesc singuri hrana și nu știm cât timp ne putem baza pe ei. Unii vin, alții pleacă. Cât rezistă și cât au bani să stea în zonă. Ministerul Culturii ne-a alocat anul acesta 50.000 de lei. Contam pe ei, contau și oamenii din sat pe ei. 30 – 40 de lucrători am fi avut pe zi dintre localnici, însă fondurile au fost blocate fiindcă sunt probleme legate de norme de aplicare, de semnătura ministrului, de nu știu ce. Cum am spus, studenții se autofinanțează. Când nu vom mai avea bani, vom pleca cu toții. Astfel se fac cercetările în România”, a spus el.
La rândul său, un arheolog din București a spus că săpăturile ar urma să fie oprite din lipsa fondurilor. „Se lucrează pe bază de voluntariat. Avem studenți de la Universitatea «Babeș-Bolyai» din Cluj, de la Universitatea din București și voluntari din SUA, Anglia și Franța. Anul acesta este dificil, mai ales pentru că banii de la Ministerul Culturii nu pot ajunge la noi în timp util, adică vara, pentru că altcândva nu putem să lucrăm. Am înțeles că e problemă cu accesarea sumelor din cauză că s-a schimbat modalitatea de plată a muncitorilor. Din acest motiv nu putem angaja muncitori din sat și atunci voluntariatul și expertiza studenților se transformă în muncă brută. Tinerii lucrează cu abnegație, dar resursele se vor diminua odată cu trecerea timpului și credem că după 6 august vom încheia săpăturile dacă nu vin bani”, a declarat Ovidiu Tentea, arheolog la Muzeul Național de Istorie al României din București.
Voluntarii mai au bani să rămână la Sarmizegetusa până în 6 august, iar la final vor organiza Ziua Porților Deschise în situl arheologic, pentru ca turiștii să poată vedea descoperirea lor înainte ca fresca să fie mutată într-un muzeu.
