Ediția: Sâmbătă 1 iunie 2024. Nr. 6639
Ediția: Sâmbătă 1 iunie 2024. Nr. 6639

Poliţia norvegiană nu a crezut, iniţial, informaţiile privind atacul de pe insula Utoya


O polițistă i-a spus tatălui a două adolescente, prezente pe insula Utoya, că fetele sale au pățit ceva rău.”Nu au decât să sune ele însele”, a răspuns acesta. După ce a primit un telefon de la fiica sa, Geir Johnsen s-a lovit de un zid de neîncredere, comentează AFP.
„Ceea ce s-a întâmplat este că nu am fost crezut deloc, atunci când am spus ce mi-a povestit fiica mea, de pe insula Utoya. Mi s-a spus că, dacă este cazul, copiii nu aveau decât să sune ei înșiși. Acest lucru, în pofida faptului că i-am implorat să mă ia în serios”, a declarat el, pentru cotidianul local Fremover.
„Cred că i-am spus «Nu ești de prea mare ajutor, zână bătrână», iar ea mi-a spus să nu o fac zână”, a declarat Johnsen că i-a spus polițistei, după două sau trei minute de discuții „frustrante”.
Explozia puternică a unei mașini-capcană în centrul Oslo, cu o oră și jumătate înainte de atacul armat din Utoya, a atras toată atenția poliției, într-o primă fază, lăsând teren liber presupusului atacator, Anders Behring Breivik, aflat în drum spre insulă.
Poliția a recunoscut că a venit abia la o oră după ce a fost informată de atac, mai ales pentru că nu avea elicopter de intervenție, suscitând critici atât din partea celor care au scăpat cu viață din atac, cât și a presei.
Freddy Lie, un alt tată care și-a pierdut o fiică, iar cealaltă a fost rănită, în atacul de pe insula Utoya, a declarat luni că poliția i-a răspuns „la Oslo se petrece ceva”, atunci când a avertizat în legătură cu atacul armat, după ce a fost alertat de una dintre fiicele sale, de pe insula Utoya.

Manifestul atacatorului din Norvegia, trimis către 1.000 de adrese de e-mail

Principalul suspect pentru atacurile de vineri din Norvegia a trimis manifestul său de 1.500 de pagini către 1.000 de adrese de e-mail, cu mai puțin de 90 de minute înaintea atacurilor, a declarat un parlamentar belgian, citat de Guardian, în ediția online de miercuri.
Folosind numele Andrew Berwick, Anders Behring Breivik a trimis mesajele cu manifestul atașat vineri, la ora locală 14.09, către 1.003 adrese de e-mail, dintre care 250 aparțin aparent unor britanici, a afirmat deputatul Tanguy Veys, membru al partidului de dreapta Vlaams Belang și unul dintre destinatarii documentului.El a afirmat că aproximativ un sfert dintre destinatari locuiesc în Marea Britanie. „Mai erau și oameni din Italia, Franța, Germania (…), dar englezii erau cei mai mulți”, a adăugat Veys. Deputatul belgian a precizat că nu a avut nici un contact cu Breivik și a condamnat acțiunea acestuia.Revista antifascistă britanică Searchlight afirmă că Breivik a folosit ca pseudonim numele unui rege norvegian din secolul al XII-lea, pentru discuțiile cu purtate pe un forum al English Defence League (EDL). Suspectul a vorbit despre legăturile cu EDL și în manifestul publicat pe Internet, afirmând că a primit numele de cod „Sigurd” (cruciatul) la adunarea de înființare a unui grup denumit Cavalerii templieri ai Europei, desfășurată la Londra în 2002.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?