Mierea este cunoscută ca unul dintre cele mai sănătoase alimente pe care ni le-a oferit natura. Cu toate acestea nu întotdeauna efectele sale sunt binefăcătoare pentru toți și în orice cantitate ar fi consumată. Trebuie reținut încă de la început că mierea, departe de a fi un leac universal, nu este deloc inofensivă. Există persoane care au parte de acțiuni adverse dăunătoare la orice tip de miere. O regulă generală de bază, obligatorie, este să nu se administreze niciun tratament fără a avea permisiunea medicului de familie. În cazul mierii este foarte important să se efectueze analizele privind dozarea glucozei în sânge, în urină și hiperglicemia provocată. Desigur, nu este vorba de luarea incidentală, ci de cea susținută în cantități zilnice ca aliment sau ca medicament. Contraindicațiile generale ale mierii sunt: diabetul zaharat și renal, hipertiroidia, obezitatea, hipercolesterolemia și desigur alergia la miere. De pildă, o persoană care suferă de diabet fără să știe sau care este predispusă la o asemenea boală, consumând miere în mod regulat poate face după câteva luni un diabet zaharat incurabil cu urmări din cele mai grave. De la caz la caz, contraindicațiile speciale ce nu se încadrează într-un tipar standard, apar în funcție de intoleranță, lipsa de răspuns sau răspunsul paradoxal al bolnavului la o anumită varietate de miere.
Trebuie avut în vedere și faptul că există sortimente de miere toxică, otrăvitoare pentru oricine, produsă de albine de la plantele toxice. În România sortimentele cunoscute ca fiind dăunătoare sunt: mierea de rododendron, mierea de mătrăgună, de măselariță etc. Efectul dăunător nu poate fi anticipat de oricine, substanțele toxice ieșind la iveală doar în urma unor analize chimice de laborator. Mierea mai poate deveni dăunătoare când este contaminată cu radiații ionizate, cu impurități (în procesul de extracție) sau cu diferite substanțe nocive (în cazul celei falsificate).