Sunt extrem de neplăcute, iar dacă se repetă frecvent, ajung chiar să îți afecteze viața de zi cu zi. Este normal ca procesul de digestie să declanșeze secreția acizilor necesari transformării alimentelor consumate. Totuși, anumiți factori, cum ar fi stresul, mesele copioase, consumul frecvent de alimente grase sau prea condimentate, pot determina producerea unei cantități excesive de suc gastric sau pot deteriora mecanismele de protecție ale stomacului împotriva acidității.
În mod normal, mucoasa stomacului este protejată de un strat de mucus. Dacă arsurile persistă timp îndelungat sau se agravează și nu sunt tratate, pot conduce la apariția ulcerului gastro-duodenal. Uneori, deși simțim arsurile la stomac, senzația provine de la esofag, din cauza sucului gastric ce refulează în esofag. Este vorba de refluxul gastro-esofagian. În cazul acidității crescute, simptomele apar la 3 ore după masă și au o durată variabilă, de la câteva minute, la câteva ore: senzații de arsură în partea de jos a pieptului, gust acid sau amar, dureri de stomac. În cazul refluxului gastro-esofagian, manifestările sunt: senzație de arsură în spatele sternului, cu tendința de a urca spre gât, regurgitații acide.
Ce favorizează apariția arsurilor la stomac?
Factorii care pot declanșa arsurile gastrice sau refluxul gastro-esofagian nu sunt deloc puțini:
Stresul
– Pentru mulți dintre noi, reacția organismului la stres presupune dureri de stomac, accese de diaree sau lipsa poftei de mâncare. Toate funcțiile digestive sunt animate de impulsuri nervoase și de secreții hormonale. Stresul poate influența și modifica aceste semnale, perturbând buna funcționare a intestinului.
Abuzul alimentar
– Când mâncăm prea mult, sto-macul este nevoit să secrete o cantitate mai mare de suc gastric. În plus, dacă stomacul este prea plin, se creează o presiune intra-abdominală, care poate genera refluxul gastro-esofagian.
Hernia hiatală
– O afecțiune lipsită de gravitate, dar greu de depistat, deoarece nu prezintă simptome decât extrem de rar. Apare atunci când hiatusul esofagian slăbește și se lărgește, iar o parte din alimentele din stomac sau/și esofag se pot strecura în ca-vitatea toracică. Astfel, sfincterul esofagian nu se poate închide complet, favorizând refluxul sucului gastric.
Fumatul
– Numeroase studii au demonstrat că fumatul afectează negativ procesul digestiei: slăbește acțiunea mecanică a mușchilor, stimulează secreția acidă a stomacului și slăbește sfincterul esofagian, permițând refularea conținutului gastric în esofag.
Sarcina
– Practic, o femeie din două se plânge de arsuri gastrice în ultimele luni de sarcină, când sistemul digestiv devine mai leneș și se mărește presiunea din abdomen – sucurile gastrice au tendința să stagneze și să refuleze în esofag.
Alți factori ce pot provoca arsuri gastrice sunt: obezitatea, afecțiunile virale care inflamează mucoasa gastrică, predispoziția genetică, unele medicamente.
Ce este refluxul gastro-esofagian?
Alimentele îngurgitate urmează un traseu bine stabilit: din gură, ele trec în esofag, iar de aici ajung în stomac. De obicei, după ce mâncăm, orificiul (sfincterul) esofagului se „închide”, iar sucul gastric sau alimentele nu mai pot „urca” în esofag. Atunci când mușchii acestui sfincter nu mai funcționează bine (slăbesc sau se destind anormal), sucurile gastrice (acidul clorhidric și pepsina) pot ajunge din stomac în esofag. Mucoasa esofagului, neputând face față „asaltului”, se irită și se inflamează.
Sfat
Dacă arsurile apar noaptea, alimentele și sucul gastric pot refula mai ușor în esofag atunci când stai culcată, din cauza presiunii exercitate asupra stomacului și esofagului. Dacă ți se întâmplă frecvent asta, încearcă să dormi pe partea stânga. În această poziție ai șanse să scapi de neplăcere, deoarece sucul gastric este „ținut” dedesubtul locului în care stomacul comunică cu esofa-gul, ceea ce reduce refluxul. Înainte de a apela la medicamente, încearcă unul dintre remediile naturiste următoare: gălbenele, lemn dulce, ghimbir, mușețel, busuioc, argilă.
