Curtea Constituțională a constatat, ieri, că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, ca urmare a retragerii Legii Educației din Senat, de către Executiv.
Președintele Senatu-lui, Mircea Geoană, a înaintat Curții Constituționale (CC) o sesizare referitoare la Legea Educației, reclamând un conflict juridic de natură constituțională cu Guvernul.
Geoană afirma că acest conflict a fost inițiat în momentul în care Guvernul a decis să retragă din Senat proiectul Legii Educației și să își angajeze răspunderea în Parlament pentru adoptarea acesteia.
„Guvernul Boc, într-o incarnațiune anterioară a sa, a făcut un lucru similar în 2009, și după un an de zile încearcă același lucru”, adăuga el, precizând că angajarea răspunderii pe Legea Educației a mai fost respinsă de CC anul trecut, cu motivația că angajarea răspunderii Guvernului nu poate fi folosită decât în cazuri excepționale.
„Nu este normal ca Guvernul să persiste în aceeași greșeală și dorim să îl îndreptăm, dacă nu îl îndreptăm de tot la moțiunea de cenzură”, spunea președintele Senatului.
Geoană afirma că decizia Guvernului de a retrage Legea Educației din procesul legislativ din Senat este „un gest arbitrar” care echivalează cu desființarea rolului de legiferare al Parlamentului.
Între timp, în 28 octombrie, Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe Legea Educației. Anterior, în 18 noiembrie 2009, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea Educației asumată de Guvern în 15 septembrie 2008.
În motivarea deciziei, Curtea Constituțională a arătat că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum și în orice condiții, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepție.
De asemenea, judecătorii constituționali arătau atunci că dreptul Guvernului de a stabili conținutul și structura unui proiect de lege nu este absolut, ci trebuie să se supună unor condiții impuse ori desprinse din realitate pentru programul său de guvernare, ignorarea echivalând cu subminarea raporturilor între puteri.
Curtea Constituțională admitea, astfel, o sesizare a parlamenta-rilor liberali care au reclamat mai multe preve-deri ca fiind neconforme cu legea fundamentală, printre care și aceea legată de faptul că profesorii care dețin funcția de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic.
Ulterior, în primavara anului 2010, Guvernul a înaintat Parlamentului un nou proiect al Legii Educației.
