Organizația Națiunilor Unite a anunțat, marți, că nu mai dispune de resurse financiare suficiente pentru a lupta împotriva foametei mondiale, din cauza creșterii dramatice a prețurilor mărfurilor, ceea ce va duce la „o nouă față a foametei”. „Vom avea o problemă în următoarele luni. Vom avea un mare gol dacă prețurile mărfurilor rămîn atît de ridicate și vom avea nevoie de încă o jumătate de miliard de dolari, numai pentru a acoperi nevoile deja existente”, a spus Josette Sheeran, liderul Programului Mondial pentru Hrană (WFP) a ONU, informează The Guardian. WFP hrănește 73 de milioane de oameni din 78 de țări, mai puțin de zece la sută din totalul persoanelor care suferă de foamete la nivel mondial. Bugetul programului pentru anul 2008 (2.9 miliarde de dolari) nu va reuși nici măcar să mențină livrările de hrană de pînă acum, din moment ce prețurile pentru produse alimentare vor crește cu pînă la patruzeci la sută. Situația este cu atît mai gravă cu cît populația urbană, pînă de curînd aflată la adăpost de fenomenul foametei, ar putea fi afectată și ea. „Este o nouă față a foametei. Există produse pe rafturi, dar oamenii sînt goniți de prețurile mari. Există o vulne-rabilitate în zonele urbane pe care nu am observat-o pînă acum. Sînt revolte privind mîncarea insuficientă în țări în care nu am văzut astfel de evenimente pînă acum”, a declarat Josette Sheeran, citată de The Guardian. Oficialii WFP spun că prețurile în creștere pe piața alimentară se datorează unei cereri foarte mari de hrană pentru animale în țări din ce în ce mai prospere, precum India și China, utilizarea unor suprafețe mai mari de teren arabil și producția de biocombustibili, dar și schimbarea climei. Impactul acestui fenomen se face simțit în toată lumea. Revolte împotriva foametei au izbucnit în Maroc, Yemen, Mexic, Guineea, Mauritania, Senegal și Uzbekistan. Pakistanul a reintrodus vînzarea produselor alimentare pe bază de rații prestabilite, pentru prima oară în două decenii. Rusia a înghețat prețurile pentru lapte, pîine, ouă și ulei alimentar pentru șase luni, iar India a interzis exportul de orez, cu excepția celui de calitate superioară, numit basmati. „Pentru cele mai sărace populații, între 50 și 80 la sută din venituri se duc pe aprovizionarea cu mîncare. Sîntem îngrijorați de o creștere imediată a malnutriției în astfel de țări, de cei fără pămînt, de fermierii de acolo, de toți cei care trăiesc pe muchie de cuțit”, a spus Frederic Mousseau, consilier pe politici umanitare la Oxfam, organizație non-guvernamentală internațională care luptă împotriva sărăciei și injustiției. (Mediafax)
