Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ia în discuție, joi, cererea de revocare a procurorului șef Doru Å¢uluș de la Direcția Națională Anticorupție (DNA). Potrivit site-ului CSM, pe ordinea de zi a ședinței din 18 octombrie a Secției de procurori a CSM se află „avizarea propunerii Ministerului Justiției de revocare a lui Å¢uluș Doru Florin din funcția de procuror șef al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție”. În urmă cu o săptămînă, Secția de procurori a Consiliului și-a însușit, cu unanimitate de voturi, Raportul privind controlul de fond asupra activității Direcției Naționale Anticorupție, în care se constată o serie de deficiențe, în special la Secția a 2-a condusă de procurorul șef Doru Å¢uluș. Raportul a fost publicat, luni, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la rubrica Inspecția Judiciară – noutăți. „Verificările efectuate în cadrul controlului de fond la nivelul acestei secții au evidențiat existența unor deficiențe în organizarea, planificarea și controlul acti-vității, deficiențe ce pun în discuție aptitudinile mana-geriale ale procurorului șef secție”, este concluzia verificărilor efectuate la Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție. În urma controlului, s-a constatat că în Registrul de evidență a activității de urmărire penală nu au fost înregistrate imediat unele acte de sesizare care respectau toate condițiile prevăzute de lege pentru declanșarea mecanismului procesual. În astfel de situații, plîngerile și sesizările prin care se reclamau fapte cu caracter penal, cît și dosare penale în care alte unități de parchet își declinaseră competența de soluționare în favoarea DNA, nu au fost înregistrate în Registrul de evidență a activității de urmărire penală, ci în Registrul de intrare-ieșire a corespondenței și în Registrul de evidență a cererilor, reclamațiilor, sesizărilor și memoriilor. Conform practicii stabilite, o parte din actele de sesizare valabil formulate au fost repartizate procurorilor din subordine pentru verificări, deși, fiind vorba de cauze care nu erau înregistrate ca dosare penale, nu puteau fi instrumentate în condițiile Codului de procedură penală, se arată în raport. Astfel, a rezultat că după perioade mari de timp, chiar de ordinul anilor, procurorii au propus înregistrarea lucrărilor repartizate ca dosare penale, fără ca între timp să se fi efectuat vreo acti-vitate. Inspectorii au constatat că în unele situații s-au întocmit procese-verbale de sesizare peste actele de sesizare inițiale, ajungîndu-se astfel la denaturarea datei la care fusese, de fapt, sesizat organul de urmărire penală. De asemenea, alte plîngeri penale și sesizări adresate Secției combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, valabil formulate, nu au fost înregistrate ca dosare penale decît după exa-minarea lor de către Serviciul de investigații, tot din dispoziția procurorului șef al secției. S-a constatat că, în respectivele situații, nu s-au putut efectua, în condiții legale, activități de către poliția judiciară întrucît lipsea cadrul procesual adecvat necesar realizării lor, se arată în raport. Un alt aspect al deficiențelor constatate în activitatea de primire și înregistrare a lucrărilor îl constituie modul de va-lorificare a petițiilor anonime. În unele dintre situa-țiile verificate, s-a constatat că în registrul cauzelor penale, la rubrica „Numele celui care sesizează, nr. și data sesizării”, apare înscrisă mențiunea „anonimă”, fără să existe procesele-verbale de sesizare din oficiu. Totodată, inspectorii au constatat că, prin modul de organizare a activității de către procurorul șef secție, ofițerii de poliție judiciară din cadrul acestui serviciu au efectuat și activități circumscrise actelor premergătoare începerii urmăririi penale în cauze care nu erau înregistrate ca dosare penale și în lipsa unei dispoziții scrise a procurorului delegat cu efectuarea urmăririi penale. Verificările efectuate au constatat existența unor situații în care dosare repartizate inițial unor procurori au fost redistribuite altor procurori, din dispoziția procurorului șef secție sau cu acordul acestuia. De asemenea, raportul a stabilit că principiul continuității procurorului în faza de urmărire penală a fost nesocotit și prin efectuarea unor conexări greșite a dosarelor, ajungîndu-se ca procurorul ulterior sesizat să soluționeze o cauză cu care fusese delegat un alt procuror, pe baza unui act de sesizare mai întîi înre-gistrat. În raport se mai arată că din verificările efectuate a rezultat că legalitatea și temeinicia soluțiilor de netrimitere în judecată au fost examinate exclusiv de procurorul șef secție, deși această prerogativă revenea procurorilor șefi serviciu. Un alt aspect constatat în legătură cu soluțiile de netrimitere în judecată este cel al necomunicării actelor de procedură prin care s-au emis astfel de soluții. De asemenea, s-a constatat că procurorul șef secție a soluționat și plîngeri care erau de competența instanței. Verificările au mai stabilit existența unor situații în care cauze finalizate prin soluții de netrimitere în judecată au fost soluționate după perioade mari de timp de la data înregistrării sesizării la DNA. Inspectorii au mai constatat că, în perioada supusă controlului, procurorul șef secție nu a prezentat informări cu privire la problemele de drept controversate apărute în activitatea secției. Printre cei hărțuiți de DNA, și implicit de procurorul Å¢uluș, se numără președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan, căruia i s-au fa-bricat dosare politice. Doru Florin Å¢uluș este procurorul care a confirmat soluția de trimitere în judecată a președintelui Consiliului Județean, Marian Oprișan, într-un dosar politic, pentru un presupus abuz în serviciu. Dosarul respectiv se află, în prezent, în faza de cer-cetare judecătorească, fiind pe rolul Judecătoriei Focșani. Avocatul bucureștean Marian Tudor a declarat că dosarul care a ajuns deja în instanță conține erori judiciare grave, comise atît de șeful secției a II-a, Doru Florin Å¢uluș, cît și de procurorul de caz Horațiu Baias. Una dintre acestea este conexarea mai multor dosare instrumentate politic împotriva lui Oprișan și a cinci funcționari publici din cadrul Consiliului Județean, apoi disjungerea lor. De asemenea, contrar legii, în cazul lui Oprișan nu s-a respectat principiul continuității procurorului în faza de urmărire penală. Inițial, dosarul a fost instrumentat de procurorul Ghiță Bocșan. În momentul în care acesta i-a ridicat lui Oprișan interdicția de a părăsi țara, procurorul a fost constrîns să demisioneze, dosarul fiind preluat de Horațiu Baias. Avocatul Marian Tudor a adăugat că „specialiștii” DNA care au întocmit expertizele în dosarul trimis deja instanței de judecată, respectiv Laurențiu Hanganu și Dumitru Tătaru, și-au depășit în mod clar atribuțiile. Nereguli au fost și în dosarul instrumentat de DNA privind așa zisa plată nelegală a unor avocați din bani publici. Dosarul politic, fabricat de DNA împotriva președintelui Consiliului Județean, Marian Oprișan, a rămas fără obiect în luna februa-rie a acestui an. Magistrații Tribunalului au anulat procesul verbal întocmit de inspectorii Curții de Conturi prin care Oprișan era acuzat că ar fi plătit avocați din bani publici. Ministrul Justiției, Tudor Chiuariu, a cerut încă din 8 mai revocarea din funcție a lui Doru Å¢uluș, solicitare care a generat reacții din partea societății civile, soldate cu un control de fond la DNA, care au relevat, printre altele, declanșări de anchete preferențiale ale procurorilor Secției a 2-a. Potrivit modificărilor legilor privind magistrații, ministrul Justiției are dreptul de a cere CSM revocarea sau numirea procurorilor șefi ai DNA, DIICOT, adjuncții acestora, a procurorului general al României și ai adjuncților acestuia, avizul Consiliului fiind consultativ. Președintele țării este cel care decide asupra cererii ministrului Justiției.
