Două fetițe în vîrstă de 10 și 12 ani, din Găgești, comuna Bolotești nu înțeleg de ce au ajuns în mijlocul scandalului dintre părinții lor, care nu se hotărăsc nici să trăiască împreună, nici să divorțeze. Adina și Diana se află în prezent acasă la tatăl lor, Gheorghe Munteanu, și spun că acolo vor să rămînă. Convinsă că fetele nu sînt îngrijite cum trebuie de acesta, mama lor, Mihaela Munteanu, a făcut cîteva plîngeri către Direcția Pentru Protecția Copilului Vrancea în care a relatat o serie de aspecte ce nu s-au dovedit a fi reale. Ultima dintre plîngeri a dus-o personal la DPC și, pentru veridicitate, femeia a cerut să intre la directorul instituției cu tot cu … corpul delict : o pungă plină cu părul tuns al fiicelor sale, în care colcăiau mii de păduchi !!! Mihaela Munteanu umbla scanda-lizată săptămîna trecută prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vrancea, ținînd morțiș să intre direct și pe loc la director. În mînă strîngea o pungă din plastic și spunea, în dreapta și-n stînga, că așteaptă să vadă ce anume mai zic respon-sabilii cu protecția copilului cînd vor vedea ce avea în ea. Conținutul pungii respective precum și motivul agitației femeii au fost dezvăluite reporterilor noștri cîteva zile mai tîrziu, cînd au ajuns la Å¢ifești, locul unde stă aceasta pe perioada cît, spune ea, va umbla să-și rezolve problemele cu copiii. Mihaela nu mai locuiește de cîțiva ani cu soțul ei. Povestește că a plecat de lîngă el din pricina scandalurilor provocate la beție și că și-a luat și fetița cea mică, pe Diana, cu ea. „În ’91 ne-am căsătorit. S-au născut copiii. Dar pe parcurs el s-a apucat de băutură. Mă dădea afară în stradă cu cea mică, mă bătea. Mă duceam la poliție și la poliție-mi zicea «bagă divorț, că noi n-avem ce-i face». Eu nu am pe nimeni, am crescut la casa de copii, mama a murit, îl mai am pe tata, la Matca. Mă mai duceam pe la el, fugară, dar mă trimitea înapoi, zicea că-s măritată și să stau cu bărbatul meu. În 2002 am plecat cu cea mică în Oltenia, în satul Dioști, județul Gorj, la niște neamuri de-ale lui. Prin neamurile astea am găsit pe cineva la care să lucrez ca menajeră”, povestește Mihaela. Acest „cineva” la care s-a angajat ca menajeră – „om serios, profesor cu două facultăți” – a devenit cu timpul concubinul femeii. Concubin cu care și-a încropit o nouă viață și cu care a făcut încă o fetiță, acum în vîrstă de patru ani. „Pe Diana am dat-o la școală acolo. În vacanța de vară dintr-a treia a vrut să vină la sora ei și la taică-su, am lăsat-o, și de atunci a rămas acolo, a spus că așa vrea ea. Acum a trecut în clasa a V-a. Ailaltă mare e într-a VI-a. Vreau neapărat să le iau de acolo, că sînt sub orice critică de neîngrijite, slabe, nemîncate. Acum cînd am venit să le văd, le-am găsit pline de păduchi. Le-am ras în cap și aia mare are răni de la atîția păduchi ! În casă mizerie cruntă și pureci. Păi astea-s condiții de crescut copii ?!”, a explicat femeia. Pentru veridicitate, ne-a adus și ne-a desfăcut în fața ochilor punga plină cu dovada afirmațiilor sale. Aceeași cu care umbla deunăzi pe holurile Protecției Copilului. La vederea celor ce erau înăuntru am rămas cu gura căscată ! În pungă era – spunea Mihaela – părul pe care tocmai l-a tuns de pe capul fiicelor sale : negru, năclăit, și atît de plin de păduchi încît părea că cineva pur și simplu a luat doi pumni plini de asemenea paraziți pe care i-a aruncat peste acesta ! „Dacă nu se poate altfel, bag divorț și gata ! Da’ fetele să nu stea la el, să-i fie luate ! Să fie duse la un cămin, ca să fie în siguranță !”, și-a exprimat Mihaela dorința. Ce spune tatăl fetelor Pe soțul Mihaelei și pe fetițele acestora i-am găsit bine-mersi, acasă la Găgești. Îmbrăcate curățel, cu unghiile ojate, tunse chilug și cu șepci pe cap, acestea se jucau rîzînd, prin curte. Alergau, se suiau vesele în cele două leagăne din funie agățate pe una din crengile unui copac. Erau efectiv două copile ce se bucurau de vacanța de vară, fără să pară că sînt măcinate de vreo problemă sau că suferă din vreun motiv. Tatăl lor, Gheorghe, ne-a primit în ogradă și ne-a povestit fără nici o reținere, și versiunea lui în ceea ce privește copiii și căsnicia sa. Omul a explicat că poate nu s-a ocupat de igiena fetelor lui crezînd că sînt destul de mari ca să se descurce singure în această privință. În schimb, s-a străduit, muncind chiar și în afara serviciului, ca acestea să aibă totuși cele necesare. „Cu cinci milioane de lei lunar este destul de greu, vă dați seama, dar fac și eu ce pot. Fetele vor să stea la mine, le puteți întreba. Nevastă-mea a plecat de patru ori de acasă. Am avut mereu speranța că se va întoarce acasă. M-am gîndit și la fetițe, dacă ele ar fi zis că vor cu mama lor și aș fi avut siguranța că le va fi bine cu ea acolo, le-aș fi lăsat să plece. Dar ea nu vrea să le crească, vrea să le dea la casa de copii. Eu nu știu ce-i în capul ei, dar în nici un caz nu-mi dau copiii să mi-i crească statul ! Oricum, din ’97 numai în scandaluri m-a ținut, dar în ultimii doi ani a fost chiar prea de tot !”, spunea Gheorghe. El a povestit că în urmă cu o lună și jumătate s-a trezit cu o echipă de la Protecția Copilului la poartă, pentru că nevastă-sa făcuse reclamație că și-ar fi abuzat sexual fetele. Omul s-a crucit, dar s-a supus tuturor verificărilor în urma cărora s-a constatat că nimic nu este adevărat. Acest lucru îl are consemnat de altfel și în adresa oficială trimisă lui în urma anchetei. „Cum să fac eu așa ceva ?! Dar puteți întreba pe toată lumea, pe toți vecinii, pe toți care mă cunosc măcar dacă am bătut vreodată fetele, da’ să le și violat ! Acum, iar a făcut reclamație ! Zice că le-a găsit cu păduchi. Poate că e adevărat că nu m-am gîndit să le întreb dacă se spală pe cap, că eu cred că sînt mari și se pot spăla singure. Da’ nici așa cum zice ea, că nu le dau de mîncare, că le țin în mizerie. Ea umblă pe toate părțile că vrea fetele. Dar ele nu vor, și nici eu nu le dau să-și bată joc de ele”, a spus clar și răspicat, tatăl copilelor. Protecția Copilului a demarat încă o anchetă În urma reclamației făcută de Mihaela, Direcția Pentru Protecția Copilului Vrancea a demarat încă o anchetă la această familie. O echipă din cadrul Serviciului de Intervenție în Regim de Urgență s-a deplasat la fața locului, urmînd să se stabilească clar, dacă se poate odată pentru totdeauna, care este realitatea. Pînă atunci însă, Diana și Adina spun oricui le întreabă că doresc să rămînă cu tatăl lor. Spun că au rezultate destul de bune la învățătură, că le place să se ocupe de treburile gospodăriei (gătit, spălat, curățenie) atîta timp cît tatăl lor e plecat la muncă și nu în ultimul rînd, au promis că vor fi mai atente cu igiena personală. În străfundul sufletului ascund însă o dorință neexprimată: aceea ca părinții lor să-și lămurească odată pro-blemele astfel încît, într-un fel sau altul, viața lor să poată să se liniștească.
