Autoritățile din Panciu refuză să aprobe deshumarea osemintelor marelui scriitor și reînhumarea lor la Åžiria. Arădenii au propus în cele din urmă o acțiune comună de promovare a imaginii marelui scriitor. Reprezentanții Universității de Vest „Vasile Goldiș” s-au întîlnit ieri cu autoritățile locale păncene pentru a repune în discuție strămutarea osemintelor scriitorului Ioan Slavici, de la Panciu la Arad. Marele scriitor ardelean a fost înmormîntat în cimitirul Bisericii „Sfinții Apostoli” din orașul Panciu, conform dorinței sale exprese. Prima încercare de a strămuta rămășițele lui Ioan Slavici s-a consumat în luna august 2003, cînd comunitatea locală se pregătea să marcheze 78 de ani de la moartea sa. Solicitarea arădenilor vine acum, cu doar două zile înaintea manifestărilor ce urmează să se organizeze la Panciu cu ocazia aniversării a 159 de ani de la nașterea prozatorului. La întîlnirea cu profesorii arădeni au participat, alături de primarul Ion Petre, atît preotul paroh Åžtefan Aga, cît și Mariana Stratulat, profesor de limba și literatura română în cadrul liceului din Panciu, care poartă numele scriitorului. În urmă cu aproape patru ani, cererea de deshumare a rămășițelor lui Slavici, venită din partea unui descendent al acestuia, arhitectul Dan Slavici, a fost refuzată de Primăria Panciu și a provocat un imens val de indignare din partea localnicilor. De această dată reprezentanții Aradului au sperat că vor avea mai mult succes prezentînd ideea întregirii Complexului muzeal de la Åžiria, de unde, s-ar părea, singurul care lipsește ar fi chiar Ioan Slavici. „Am venit la Panciu pentru a obține transferul osemintelor la Åžiria, acolo unde se află un Complex muzeal și un Institut de cercetări care se ocupă exclusiv de opera lui Ioan Slavici. Dorim reîntregirea complexului prin aducerea rămășițelor lui Slavici în locul unde s-a născut acesta”, a declarat profesorul universitar doctor Iulian Negrilă. Acesta a precizat că arădenii nu vor decît să ofere o imagine completă a autorului la Åžiria. „Noi nu dorim să-l luăm pe Slavici de la pănceni, intenția noastră este doar de a oferi contemporanilor imaginea completă a acestuia. Dacă el s-a născut la Åžiria și operele sale se află aici, considerăm că tot aici trebuie să-i fie și mormîntul”, a afirmat profesorul. „Expunerea unor oseminte într-un muzeu reprezintă o profanare” Argumentele profesorului Negrilă au fost combătute, în primul rînd, de preotul Åžtefan Aga, în a cărui parohie se află cimitirul unde își doarme somnul de veci Ioan Slavici. După ce a afirmat că, „pentru creș-tini, expunerea unor oseminte într-un muzeu reprezintă o profanare”, preotul Aga a dat citire unei scrisori pe care a primit-o în august 2003 de la o localnică din Åžiria, în care aceasta arăta cum înțeleg autoritățile de acolo „să respecte” memoria scriitorului. Inginera V.T. susține că „ansamblul muzeal” cu care se laudă aceștia nu este altceva decît „un centru cultural al localității și nu ceva special dedicat lui Ioan Slavici”: „Casa în care s-a născut scriitorul nu mai există. Pe locul respectiv, înainte de 1989, s-a construit un Complex al Coope-rației, mic în dimensiuni, în care au funcționat un magazin sătesc și un birt, iar acum, în ultimii ani, este atribuit Direcției de Poștă Timiș, respectiv Oficiul Poștal Åžiria. În Åžiria, în jurul anilor 1970, a început organizarea unui muzeu memorial dedicat scrii-torului, care a început să funcționeze în casa, dacă se poate spune castelul, unui grof maghiar, Bohuș. În aceeași clădire este organizat și muzeul dedicat lui Emil Monția, muzicolog și folclorist din Åžiria. Lateral de această clădire se află un bust al lui Slavici, unul al lui Mihai Eminescu și al lui Ioan Rusu, șirian mi-litant pentru unire. În fața acestei clădiri se află amplasată statuia baronesei Bohuș și tot în acest complex funcționează și Căminul cultural, unde se fac nunți, petreceri etc”. Aceeași V.T. mai arată că în nici un caz osemintele lui Slavici nu ar putea fi integrate în acest „complex muzeal”, ci ar urma să fie reînhumate în cimitirul din localitate, unde se află și biserica parohială. Colaborare culturală pentru promovarea imaginii lui Slavici Susținînd că „nu vorbim în numele unui scriitor, ci în numele unui om”, Mariana Stratulat, profesor de Limba și literatura română la Liceul Teoretic din Panciu, a arătat că, „Slavici a venit la Panciu pentru că așa și-a dorit”. „A fost un moment foarte dureros, el fiind respins de toată lumea, inclusiv de familie iar aici, la Panciu, și-a găsit o clipă de liniște. El a venit aici ca om, de aceea păncenii l-au primit și l-au iubit ca pe unul de-al lor. De ce să-l ducem înapoi, acolo unde nimeni nu l-a dorit?”, a spus Mariana Stratulat, aprobată și de primarul Ion Petre care a afirmat faptul că, cel puțin pe durata mandatului său, nici el, nici reprezentanții Consiliului Local nu vor aproba cererea de deshumare și strămutare a osemintelor lui Slavici. „Ar însemna să nu respect nici dorința acestuia de a fi înmormîntat aici, nici pe locuitorii din Panciu, care nu sînt de acord cu această strămutare”, a spus Ion Petrea. În fața acestor argumente, pentru a nu considera că au bătut drumul degeaba, dar fără a abandona scopul cu care s-au deplasat în Vrancea, în finalul întrevederii cu autoritățile de la Panciu, reprezentanții Universității din Arad au avansat o propunere de cola-borare culturală pentru promovarea imaginii lui Slavici. Aceasta s-ar putea materializa în acțiuni comune ce vor avea ca obiectiv promovarea operei, dar și a personalității scriitorului. Acțiunile se vor desfășura atît la Panciu, cît și la Arad, respectiv Åžiria. „Discuțiile de acum reprezintă doar un început. Pentru viitor, ne dorim chiar o conlucrare aprofundată între Universitatea Arad și comunitatea locală pănceană. Pe parcurs, după ce ne vom cunoaște mai bine obiectivele și intențiile, poate vom ajunge și la o înțelegere cu privire la osemintele lui Ioan Slavici”, au conchis arădenii.
