Seceta amenință recolta de grîu de anul viitor, dat fiind că pe aproape jumătate din terenurile însămînțate plantele nu au răsărit Intrați în faliment datorită prețurilor din 2006, țăranii au cultivat doar 18.205 hectare O suprafață optimă care ar acoperi nevoile la nivelul județului ar fi de circa 25 mii hectare. Agricultorii se tem că Vrancea va deveni un pol al secetei în 2007 ceea ce ar duce la compromiterea recoltei de grîu. Dezastrul este completat de falimentul în care au intrat țăranii vrînceni din cauza lipsei unei politici adecvate de subvenționare a agriculturii. Nici banii europeni promiși după aderarea la Uniunea Europeană nu sînt decît un vis pentru că nici măcar acum nu se știe cu exactitate care este suma ce va ajunge în buzunarele țăranilor. Chiar dacă se estimează că subvenția pentru un hectar de teren va fi de 50 euro, banii sînt insuficienți și vin abia în a doua jumătate a anului viitor. Recolta de grîu din 2007 este aproape compromisă din cauza condițiilor meteorologice de la acest sfîrșit de an. Lipsa apei din sol și previziunile meteo pentru perioada următoare sînt principalele motive de îngrijorare pentru țărani. La acest moment există un deficit de apă în sol de circa 60 litri/metru pătrat. Purtătorul de cuvînt al Direcției Agricole, Ion Marin, a arătat că a fost cultivată cu grîu doar 85% din suprafața prognozată, cea mai mică suprafață din ultimii ani. Față de cele 21.410 hectare cît ar fi trebuit cultivate, țăranii vrînceni au găsit resurse financiare doar pentru cultivarea a 18.205 hectare. „Observațiile din teren arată că pe circa jumătate din suprafața cultivată nu a răsărit grîul datorită condițiilor vitrege din acest an. De trei luni de zile nu a mai plouat, iar prognoza pentru perioada următoare nu este optimistă. Pentru această perioadă există un deficit mare de apă în sol, de 60 litri pe metru pătrat, față de media multianuală. Sînt perspective sumbre pentru anul viitor dacă situația nu se va schimba în această iarnă și nu vor fi precipitații”, a precizat inginerul Ion Marin. El a adăugat că în această perioadă se realizează verificări în teren pentru a vedea cu exactitate care este stadiul culturii de grîu. Chiar dacă lipsa de apă în sol a împiedicat derularea în condiții optime a lucrărilor agricole de toamnă, un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă lipsa de bani a țăranilor. Cu excepția firmelor mari care își recuperează o parte din pierderi prin prelucrare și vînzarea produselor de panificație, țăranii nu au nici un interes să mai cultive grîu în lipsa unui sprijin substanțial din partea statului. Chiar dacă primesc o subvenție la motorină și un milion de lei la hectar, randamentul culturii este foarte mic atît timp cît prețul grîului abia depășește trei mii de lei vechi pe kilogram. Or, la o producție ce rareori depășește trei tone de grîu la hectar, țăranii nu rămîn cu mai nimic în buzunar. Chiar dacă vor deveni fermieri după 1 ianuarie 2007, momentul aderării la Uniunea Europeană, țăranii vrînceni nu vor beneficia de același sprijin financiar ca și producătorii agricoli europeni. De altfel, nici măcar acum, cu 28 de zile înainte de integrare, nu se știu cu exactitate banii pe care îi vor primi agricultorii români. La nivelul instituțiilor din agricultură se vehiculează o sumă de circa 50 euro pentru hectarul de teren agricol cultivat, însă se pare că nu este definitivă. Mai mult, subvențiile ar urma să vină în a doua jumătate a anului 2007 ceea ce ar însemna ca agricultorii să nu aibă nici un sprijin financiar în primele luni ale anului viitor. Nici la alte culturi situația nu este mai fericită În perioada optimă pentru realizarea însămînțărilor de toamnă au fost cultivate doar 668 hectare cu orz, adică 71% din suprafața estimată. Pentru orzoaica de toamnă s-au înregistrat doar 35 de hectare din cele 198 estimate de specialiști, adică 18% din suprafață. Singurele culturi care au fost atractive pentru țăranii vrînceni au fost și cele care au adus un profit. Astfel, s-au cultivat 5.424 hectare cu rapiță, cu aproape cinci sute de hectare mai mult decît se așteptau oficialii Direcției Agricole. De asemenea, s-au semănat legume pe toate cele 425 hectare anunțate, iar alte 380 hectare de teren au fost cultivate cu plante nutreț. Arăturile pentru însămînțări de primăvară au fost efectuate pe doar 24% din suprafață, adică 27.475 hectare față de 114.460 hectare. Nici la arăturile din vie situația nu este mai strălucită, din cele 25.175 hectare fiind arată o suprafață de doar 3.436 hectare, adică doar 14%. Ori, în lipsa unei arături de toamnă care să pregătească terenul pentru însămînțările din primăvară, țăranii vor avea mult mai mult de cheltuit pentru a putea să își lucreze terenurile, iar calitatea lucrărilor va lăsa de dorit.
