Intrați în faliment după eliminarea subvențiilor pentru porumb sau floarea soarelui, micii agricultori vrînceni nu au reușit să acceseze prea mulți bani din cele 4,8 milioane de euro repartizate inițial județului Vrancea pentru finanțarea prin programul „Fermierul”. În general, sumele de bani s-au dus tot la marile societăți agricole, cele care au avut banii necesari pentru derularea proiectelor. Printre firimiturile lăsate de acestea au reușit și cîțiva viticultori mai înstăriți să obțină cîteva mii de euro pentru cumpărarea unui tractor sau a altui utilaj agricol. Concluzia este aceea că „Fermierul” – singurul program lansat cu surle și trîmbițe de Ministerul Agriculturii anul trecut, nu a adus prea multe avantaje micilor agricultori vrînceni. Programul „Fermierul” s-a împotmolit încă din primele zile cînd condițiile stabilite de reprezentanții Ministerului nu coincideau cu cele ale băncilor selectate. În plus, programul nu este atît de ieftin pe cît au promis guvernanții și nici nu stimulează apariția micilor fermieri. Dobînda impusă de Minister pentru bănci se ridică la 5% pe an însă toate comisioanele ridică dobînda anua-lă efectivă la aproape 9%. Condițiile stabilite de bănci fac aproape imposibilă accesarea banilor de la programul „Fermierul” de către micii agricultori. Avantajați sînt marii agricultori, cei care mai au fonduri disponibile pentru a investi în modernizare. În schimb, țăranii care vor să își cumpere o motocoasă sau o pompă pentru a iriga terenul nu au acces la bani. De altfel, lista vrîncenilor care au depus proiecte pentru a obține bani prin „Fermierul” arată că cele mai multe fonduri au fost accesate de societățile comerciale care dispuneau de fonduri și care oricum ar fi putut obține împrumuturi avantajoase de la bănci. În schimb, micii agricultori abia au putut obține un credit pentru a-și putea cumpăra un tractor sau alte utilaje agricole. Cît despre înființarea sau modernizarea de ferme agricole nici nu se pune problema. Terenul arabil a rãmas pîrloagã Efectul programului „Fermierul” a fost acela că aproape 30 de mii de hectare de teren agricol au rămas nelucrate în Vrancea după ce țăranii au intrat în faliment datorită politicii duse de actualul guvern. Fără subvenții la porumb, floarea soarelui sau grîu, țăranii vrînceni au fost nevoiți să își lase terenurile în paragină. Fără banii necesari să își plătească lucrările agricole țăranii sînt nemulțumiți și de prețurile mult prea mici pentru produsele agricole care nu acoperă nici măcar cheltuielile făcute anul trecut. La Ciorăști, Măicănești, dar și în alte comune din Vrancea, sute și chiar mii de hectare au fost lăsate în paragină de țărani pentru că nu au banii necesari să își lucreze pămînturile. „Nu am putut lucra pămîntul pentru că nu mai avem bani. Înainte primeam subvenții pentru terenuri, la porumb, la grîu, mai puteam trăi cu cîteva milioane pe hectar, iar acum nu am văzut nici un leu. Am ajuns să plătim 10 milioane pentru un hectare, de teren, iar dacă dă Dumnezeu să nu avem grindină sau alte necazuri abia reușim să scoate aproape patru milioane de lei după ce am muncit un an de zile”, ne-a spus unul dintre oamenii din Ciorăști. Numai în această localitate au rămas nelucrate circa o mie de hectare de teren cultivat pînă anul trecut cu grîu. Autoritățile locale spun că în afara lipsei banilor, un alt motiv îl reprezintă prețurile prea mici oferite pentru produsele agricole obținute. Primarul din Ciorăști, Viorel Haiducu, a precizat că oamenii care au cultivat grîu anul trecut au renunțat să își mai lucreze pămînturile după ce au avut pierderi de aproape 70% datorită prețurilor practicate pe piață. „Numai anul acesta au rămas nelucrate circa o mie de hectare de teren agricol. Oamenii nu mai au bani, nu au nici substanțe sau îngrășăminte pentru a putea lucra. În plus, cei care au cultivat grîu anul trecut au pierdut aproape 70% din ce au investit pentru că prețul oferit pe piață a fost foarte mic și nu au recupe-rat investiția”, a spus primarul Viorel Haiducu.
