Dosarul în care Marian Opriºan, preºedintele Consiliului Judeþean Vrancea, este trimis în judecatã pentru abuz în serviciu, fals ºi uz de fals nu conþine probe temeinice din care sã reiasã cã ar fi comis faptele de care este acuzat. Procurorul Horaþiu Baias a respins obiecþiunile depuse de avocaþii lui Opriºan ºi solicitarea privind efectuarea unor expertize tehnice ºi financiar contabile. Obiecþiunile demonteazã punctual acuzaþiile legate de modul cum au fost realizate lucrãri de împietruire pe 41 de drumuri comunale. În mod ciudat, procurorul Baias îºi motiveazã refuzul spunînd cã efectuarea unei expertize tehnice în apãrare n-ar fi relevantã deoarece „este vorba de drumuri comunale, care au suferit modificãri în timp ale caracteristicilor, iar de la data lucrãrilor au trecut aproape doi ani de zile”. Numai cã din aceleaºi motive, procurorii nu pot demonstra cã nu au fost executate lucrãrile pe cele 41 de drumuri. În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că în cursul anului 2004, Consiliul Județean a primit suma de 1,9 milioane USD din partea Ministerului Transporturilor pentru pietruirea drumurilor comunale. DNA a susținut că potrivit probelor administrate, Comisia de licitație numită de Marian Oprișan ar fi selecționat și atribuit lucrări de construcție unor firme neeligibile. Procurorii menționează Aispa Stars 95 SA, SC Top Media SRL și SC Utilaj Construct SA., trei dintre cele șase societăți care au executat lucrări de pietruire. Au fost omise în mod intenționat alte două firme care au executat lucrări, precum Podgoria SRL, Univers Nord și Star Construct. Pentru a da greutate rechizitoriului, în comunicatul de presă al DNA se arată în mod repetat că este vorba de lucrări de asfaltare și nu de pietruire așa cum a fost în realitate. „Firmele respective au contractat lucrări de asfaltare pentru un număr de 41 de drumuri comunale dintre care o parte erau asfaltate anterior, iar pe altele nu s-a executat nici un fel de lucrare, însă banii au fost încasați”, se arată în comunicatul DNA. Numai că pe nici unul din aceste drumuri nu s-au executat lucrări de asfaltare, iar informația a fost lansată în mod voit tocmai pentru a induce ideea că sumele cheltuite ar fi fost mult mai mari și să dea greutate rechizitoriului instrumentat de procurorul Horațiu Baias. Cu toate că dosarul în care șeful administrației județene Marian Oprișan are 52 de volume, adică peste 20 de mii de pagini, au fost audiate peste 200 de persoane și au fost realizate mai multe rapoarte de așa ziși-specialiști, acuzațiile nu au susținere reală. De asemenea, pentru că nu au dorit aflarea adevărului, ci doar să-l înfunde pe Oprișan, procurorii DNA i-au respins toate probele aduse în apărare. Ei au refuzat o expertiză tehnică care ar fi lămurit situația lucrărilor executate pe drumurile respective. Astfel, s-ar fi putut stabili cu exactitate, în teren, dacă există sau nu un prejudiciu. Specialist tocmit de DNA sã-l scoatã „acar Pãun” pe Opriºan Procurorii DNA i-au solicitat specialistului Laurențiu Hanganu să răspundă la 20 de întrebări legate de contractarea și realizarea pietruirii drumurilor vrîncene. Deși raportul întocmit de Hanganu are peste 180 de pagini, totuși, nu răspunde punctual întrebărilor procurorilor. În schimb, face aprecieri care nu au nici o legătură cu informațiile solicitate de procurori pentru lămurirea situației. Președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan, a solicitat o contraexpertiză unui alt expert contabil, Florea Podolan. În urma verificărilor efectuate Florea Podolan a constatat că raportul întocmit de Laurențiu Hanganu conține mai multe inadvertențe, formulînd mai multe obiecțiuni. Expertul contabil Podolan a arătat că informațiile din raportul Hanganu nu sînt conforme cu realitatea. Una dintre concluziile demontate foarte ușor de expertul Podolan a fost aceea că vicepreședintele Mircea Diaconu n-ar fi avut drept de semnătură în bancă, pe motiv că n-ar fi ordonator de credite: „În fișa specimenelor de semnături întocmită de CJ Vrancea pentru efectuarea de plăți din contul deschis la Banc Post ca înlocuitor al președintelui pentru semnătura a-I-a este trecut Diaconu Mircea, aceasta constituind o dispoziție prin care desemnează pe vicepreședinte să semneze ordine de plată din contul bancar deschis la Banc Post, caz în care toate plățile efectuate cu ordine de plată semnate de Mircea Diaconu sînt legale”. În raportul său, Laurențiu Hanganu a arătat că în programul anului 2004, Consiliul Județean nu ar fi inclus în contabilitate pietruirea și reabilitarea de drumuri comunale. Acuzația a fost demontată punctual de Florea Podolan, care a arătat că Ministerul Finanțelor, prin Norme Metodologice, a stabilit modul de înregistrare în contabilitatea unităților administrativ-teritoriale a unor operațiuni ce decurg din aplicarea mai multor hotărîri de Guvern. El a arătat că sumele alocate de Ministerul Transporturilor, potrivit Hotărîrii de Guvern 226/2003 „nu puteau să facă obiectul bugetului consolidat al județului Vrancea”, deoarece sumele „nu sînt contabilizate în conturi de venituri pentru a putea fi închise prin contul execuției bugetare curente”. Opriºan a cerut verificarea lucrãrilor executate Expertul Laurențiu Hanganu a mai susținut că Consiliul Județean Vrancea ar fi trebuit să deruleze suma alocată de Ministerul Transporturilor prin Trezorerie și nu printr-o bancă comercială. Numai că în obiecțiile făcute de expertul Podolan se arată că în contractul de împrumut extern, încheiat între Ministerul Transporturilor și o bancă din Marea Britanie, este stipulat că fondurile se vor derula printr-o bancă agreată de aceasta din urmă. Mai mult același Laurențiu Hanganu și procurorii DNA susțin că Marian Oprișan a avizat plata facturilor emise de societățile care executau lucrări pe drumuri comunale fără a verifica dacă au fost executate. Numai că rea-litatea îi contrazice pe procurorii DNA. În luna decembrie 2004, președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan, a emis o dispoziție prin care se constituia o comisie pentru verificarea stadiilor fizice și valorice a lucrărilor executate. Mai mult există o notă semnată de Marian Oprișan care solicită directorului tehnic Ion Costeanu să ia toate măsurile legale ce se impun pentru recuperarea sumelor achitate în contul lucrărilor neexecutate: „Pe documentul întocmit de comisia numită prin Decizia 393 a președintele Consiliului Județean Vrancea, Oprișan Marian a menționat că «D.U.A.T: Dl. Dir. Costeanu. Rog măsuri legale pentru recuperarea sumelor plătite și neexecutate. Termen Urgent»”. De reținut că după ce șeful administrației județene Marian Oprișan a dat această rezoluție, societățile în cauză au executat lucrările pe care le contractaseră. În final, expertul contabil Podolan arată că „trebuie efectuată o expertiză tehnică, care să determine stadiile fizice realizate, iar în baza constatărilor expertizei tehnice să se efectueze o expertiză contabilă care să stabilească existența sau inexistența unui prejudiciu”. Procurorul Baias respinge abuziv obiecþiunile lui Opriºan În data de 31 mai 2006, Marian Oprișan a depus prin intermediul avocatului său, obiecțiuni la raportul de constatare întocmit de specialistul Laurențiu Hanganu. Obiecțiunile arătau clar că concluziile raportului întocmit de Hanganu nu sînt conforme cu realitatea. Numai că procurorul Horațiu Baias, respinge obiecțiunile formulate de Marian Oprișan și solici-tarea acestuia privind realizarea unor expertize tehnice și financiar-contabile. El își motivează decizia spunînd că „raportul de constatare întocmit de specialiștii DNA se coroborează cu actele de control ale Camerei de Conturi Vrancea, ale Gărzii Financiare și cu actul de control al angajaților Consiliului Județean Vrancea, din care reiese că o parte din drumuri fu-seseră asfaltate anterior”. Procurorul Baias susține că nu este necesară efectuarea unei expertize tehnice deoarece „este vorba de drumuri comunale, care au suferit modificări în timp ale caracteristicilor, iar de la data lucrărilor au trecut aproape doi ani de zile motiv pentru care această…. această probă nu mai este relevantă”. Cum în asemenea situații doar o expertiză tehnică ar putea demonstra dacă lucrările s-au executat sau nu, procurorii nu pot demonstra că s-ar fi creat un prejudiciu. O expertiză financiar-contabilă, executată în birou, fără a fi coro-borată cu informații culese din teren nu poate demonstra că legea a fost încălcată. Fără informațiile culese din teren, un asemenea raport ar părea mai curînd un scenariu științifico-fantastic.
