Zece americani, voluntari din „Corpul Păcii”, s-au reunit, ieri, la Focșani, pentru a discuta cu elevii și profesorii despre asemănările și diferențele dintre sistemul educațional din România și cel din Statele Unite ale Americii. Veniți din toate colțurile Americii, Chicago, Conecticut, Colorado, Wisconsin, Los Angeles, cei zece tineri americani predau engleza la școli din Constanța, Bacău, Ploiești, Galați, Tecuci și Onești, sînt implicați în proiecte de protecția mediului sau lucrează cu copii cu dizabilități. Întîlnirea de ieri, care a avut loc la Biblioteca Județeană „Diuliu Zamfirescu”, a fost un prilej pentru liceeni și cadrele didactice să afle care este relația elev-profesor în SUA, cîte obiecte studiază un elev american, felul în care este structurat învățămîntul în SUA, cum fac față școlile violenței și drogurilor, care este sistemul de admitere în liceu și la facultate. Voluntarii americani au precizat că imaginea școlii americane prezentată în filme nu este tocmai cea reală, cele mai multe aspecte fiind exagerate, capătă accente melodramatice, pentru ca produsul cinematografic să fie unul comercial. Ei au explicat că pregătirea începe de la vîrsta de 5 ani cu grădinița, continuă de la 6 la 12 ani cu școala primară (așadar sînt șase clase și nu 4, ca în România), școala gimnazială („junior high”) ține doi ani, iar liceul, patru ani. În clasa a VIII-a nu se susține un examen de admitere în liceu, elevii fiind repartizați în funcție de zona unde locuiesc. Nici la intrarea în facultate nu se dă examen, ci se ține cont de rezultatele din timpul liceului, de activitățile extrașcolare (de exemplu voluntariatul) și de motivația elevului de a accede într-o anumită instituție de învățămînt superior. În plus, învățămîntul obligatoriu este de 12 clase și nu de 10, ca la noi. În liceu, elevii studiază doar 6-7 obiecte, ei avînd posibilitatea de a opta pentru unele cursuri. Toți cei zece voluntari americani au pus accent pe faptul că este încurajată inițiativa elevului, o idee originală este mai apreciată decît cîteva memorate, există un permanent dialog între profesor și elevi, aceștia fiind încurajați să-și exprime punctele de vedere. De asemenea, voluntarii din „Corpul Păcii” au precizat că sportul este foarte important în educația elevului american pentru că dezvoltă spiritul de echipă, echipă din care se ivesc lideri, care vor aduce prestigiu școlii. Greva profesorilor, interzisă în unele state americane Voluntarii care predau engleza în școlile din România, s-au alăturat, vrînd nevrînd, grevei profesorilor români. Ei s-au declarat de acord cu prodestul dascălilor, apreciind că peste tot în lume, profesorii sînt prost plătiți. Ei au subliniat caracterul non-violent al acestui tip de protest și importanța unei astfel de lupte pentru drepturile unei anumite clase profesionale. Unul dintre voluntari a precizat totuși că în unele state americane, greva profesorilor este interzisă prin lege, pentru că afectează dreptul elevilor de a învăța. El a spus că profesorii sînt organizați totuși în sindicate care le reprezintă interesele. Deși au fost invitați toți, doar doi directori de licee au participat la dezbatere, respectiv Radu Åžtefan, de la Colegiului Economic și Tudor Gogancea, de la Liceului Pedagogic. Au fost, de asemenea, prezenți, profesori și elevi de la Colegiile Cuza și Unirea, dar și de la Grupul Åžcolar de Electrotehnică. Relația elev-profesor a fost subiectul care a încins cel mai mult spiritele. Are profesorul voie să atingă un elev? Se pot discuta subiecte care țin de religie în clasă? Profesorul trebuie să fie o figură autoritară, distantă sau să inițieze un dialog care să permită elevilor exprimarea unor puncte de vedere diferite? Bibliotecara Anamaria Cătănoiu a invitat elevii și profesorii la alte dialoguri de acest gen, precizînd că Jonathan Hogstad, unul dintre voluntari, rămîne în Focșani timp de doi ani, el activînd în cadrul Asociației Promotorilor Dezvoltării locale.
