Specialiștii Institutului Cantacuzino din Capitală au confirmat, ieri, prezența virusului H5 în Ciamurlia de Jos, după ce au fost analizate probele trimise de Institutul Național de Diagnostic și Sănătate Animală, a declarat Dorel Lucian Radu, directorul institutului. „Am primit 14 probe, extracte de organe de la părsări (găini și rațe) și trei probe ARN izolat de la ouăle embrionate pe care au fost însămînțate produsele patologice. Rezultatele obținute de experții Institutului Cantacuzino au fost similare cu cele obținute în Institutul Național de Diagnostic și Sănătate Animală cu o zi în urmă, deși au fost utilizate metode de lucru diferite”, a mai explicat directorul Radu. El spune că virusul H5 a fost identificat la ambele păsări, respectiv găina și rața, de la care au fost prelevate mai multe probe. În aceste condiții, după ce a fost făcută confirmarea de H5, urmează, la laboratorul de la Weybridge – care a preluat virusurile izolate – să identifice care este proteina specifică virusului gripal. „Eventual, am putea încerca și noi, dar probele aparțin exclusiv Institutului Național de Diagnostic și Sănătate Animală”, a declarat, medicul Viorel Alexandrescu, șeful Centrului Național de Referință pentru Gripă. El spune că, în România, cei care sacrifică părăsile au fost vaccinați și foarte bine pregătiți, pentru a evita gripa. „Insistăm să fie trimise probe spre analiză la Cantacuzino. Oamenii s-au speriat și medicii din teren s-au speriat. Este bine să fim în alertă, să fim pregătiți pentru orice situație. Pentru că din aceste cazuri pot fi 99 la sută false și poate unul la sută nu. Diagnsoticul de gripă aviară poate fi pus în Institutul Cantacuzino. În instituție există gardă permanentă care poate primi probe, iar toți angajații au fost vaccinați împotriva gripei umane. Virusurile care dau mari probleme sînt cele de tip A. Ele pot da probleme atît la om, cît și la animale. Este vorba de o grupă mai mare, unde intră și virusurile aviare și porcine și cabaline, de aceea, practic, toate animalele pot fi dezinfectate. Virsurile umane au variabilitate redutabilă, mai mare, cu mutante anuale, în timp ce cele aviare au o rată de modificare mai lentă”, a conchis medicul Alexandrescu.
