Deși unii pretind a ști de pe acum, Raportul Comisiei Europene în ce privește România va fi aflat doar în toamnă. Documentul e chemat să se pronunțe dacă România îndeplinește sau nu criteriile de admitere în Uniunea Europeană. Conluziile Raportului vor fi trase dintr-o atentă, viguroasă monitorizare a legilor și mai ales a aplicării acestora. Din fericire pentru țara noastră mioritică, Uniunea Europeană nu monitorizează discuțiile publice dintr-o țară a unui anume moment. Dacă ar face-o, mai mult ca sigur reacțiile la decizia Curții Constituționale ar fi fost un temei solid pentru o concluzie categorică: România nu îndeplinește criteriul de esență al oricărei democrații, cel al supramației legii. Tot ce s-a întîmplat pînă în zilele din urmă n-a fost altceva decît activarea unui mecanism constituțional. Pachetul de legi ale proprietății și ale justiției a fost contestat la Curtea Constituțională de către PSD, PRM și Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit articolului 146 din Constituție, Curtea a luat în dezbatere sesizările de neconstituționalitate a unor articole. A făcut-o nu pentru că e PSD-istă, neghioabă saucomunistă. A făcut-o pentru că o obliga la așa ceva articolul 146 din Constituție. Luînd în dezbatere sesizările, Curtea a conchis că în marea lor majoritate nu erau întemeiate. A acceptat însă drept neconstituționale patru articole dintr-un pachet de 17 legi. Miercuri, 13 iulie 2005, Parlamentul s-a întrunit pentru a dezbate cele patru articole găsite de Curte ca fiind neconstituționale. A făcut-o nu deoarece i-a poruncit Părintele vitreg al națiunii de la Cotroceni și nici pentru s-a creat o nouă majoritate. A făcut-o pentru că articolul 147 din Constituție, paragraful 2, spune fără echivoc: „în cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale”. Așadar, n-a fost vorba de nici o criză. Parlamentul nu putea să nu reexamineze cele patru articole și să nu le reformuleze astfel încît să le pună de acord cu Decizia Curții Constituționale. Declarația lui Călin Popescu Tăriceanu și Comunicatul Președinției condamnă decizia Parlamentului. Lăsînd să se înțeleagă astfel că-n România Constituția poate să nu fie respectată. Îndeplinește criteriile de aderare în UE o țară ai cărei principali bărbați politici îndeamnă la încălcarea Legii fundamentale?
