Orașul Focșani este brăzdat de tuneluri subterane ce datează, conform unor estimări neoficiale, de aproape 200 de ani. Săptămîna trecută, firma de construcții care realizează lucrările la Piața Gării au descoperit, cu ocazia săpăturilor, gurile a trei catacombe a căror lungime și direcție nu o cunoaște nimeni. Muzeograful Dumitru Huțanu, din cadrul Muzeului Județean Vrancea crede că tunelurile au fost săpate de negustorii din zonă pentru a-și apăra mărfurile și familile dar și pentru a putea fugi în cazul unor atacuri venite din partea unor potențiali năvălitori. Potrivit unei alte ipoteze, catacombele erau folosite de contrabandiștii care făceau trafic de mărfuri de o parte și de alta a granițelor, ferindu-se de vameși. Așezat la poalele dealurilor subcarpatice, într-o regiune joasă de câmpie, pe malurile râului Milcov, orașul Focșani are o bogată și veche istorie. Localitatea era un important centru comercial, punct de vamă între Moldova și Å¢ara Românească. În decursul veacurilor orașul a suferit grele încercări: a fost prădat, ars de mai multe ori, pustiit de ciumă și de numeroase cutremure, Vrancea fiind regiunea cu cea mai intensă activitate seismică a României. Datorită acestei situații, muzeografii vrînceni cred că tunelurile care brăzdează municipiul Focșani în lung și în lat au fost săpate în special de negustorii vremii pentru a-și proteja mărfurile, agoniseala dar și viața. Muzeograful Dumitru Huțanu spune că nu s-au făcut cercetări speciale pentru a se stabili care este rolul catacombelor și din acest motiv pe marginea apariției lor se fac doar speculații. El spune că potrivit unei ipoteze, aceste catacombe ar fi fost săpate de locuitorii din zonă pentru a se feri din calea năvălitorilor și a bandelor de tîlhari, dat fiind că Focșaniul era un oraș de graniță. „Aceste tuneluri ar putea să fi fost construite pe la sfîrșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX. Nu s-au făcut cercetări pe această temă, dar se pare că tunelurile au fost construite pentru ca locuitorii din acea vreme să se poată feri din fața năvălitorilor. Se spune că atunci cînd erau iminente atacuri asupra orașului, în special comercianții își adăposteau mărfurile în aceste catacombe”, spune muzeograful focșănean. Dumitru Huțanu mai spune că, deși nu există nici un document în acest sens, este foarte posibil ca tunelurile ar fi fost săpate de contrabandiști pentru a face trafic de frontieră, Focșaniul fiind cel mai important punct vamal între Moldova și Å¢ara Românească. „Deși nu există nici un document oficial în acest sens, este posibil ca tunelurile să fi fost săpate special pentru a trece ilegal granița cu anumite mărfuri sau cu persoane”, mai spune Dumitru Huțanu. Comuniștii au interzis fotografierea catacombelor din Focșani Ipoteza tunelurilor săpate de contrabandiști pare să fie mai credibilă, dat fiind că, astfel de tuneluri au mai fost descoperite de-a lungul graniței dintre Moldova și Å¢ara Românească, care împărțea orașul în două. Potrivit muzeografilor granița pornea din zona Gării și trecea pe la autogară, prin locul cunoscut sub numele de „Fînărie”. „Granița era sinuasă și pleca de la gară treacea prin zona în care se află acum străzile Vîlcele, Cotești, Tăbăcari și mai departe pe la clădirea vămii, pe locul actualei Agenții CFR, punctul de graniță 47, cel mai cunoscut situat în actuala Piață a Unirii, Grădina Publică, Colegiul Unirea și în continuare pe Cuza Vodă, după care ieșea din oraș. Cele mai multe tuneluri au fost descoperite de-a lungul acestei frontiere, fapt care ne-a făcut să dăm mai multă credibilitate ipotezei potrivit căriea tunelurile ar fi fost săpate și folosite de contrabandiști. Din păcate,n u există nimic oficial și nu a fost descoperit nici un document care să confirme sau să infirme această ipoteză”, a mai spus muzeograful, adăugînd că „tot ceea ce se spune ține de legendă”. O altă zonă a orașului nostru în care au fost descoperite tuneluri și beciuri suprapuse este Piața Unirii. Aici, la momentul amenajării, au fost descoperite mai multe catacombe, săpate pe două niveluri, fapt ce i-a făcut pe istorici să presupună că erau folosite pentru depozitarea mărfurilor și ascunderea lor de eventualii tîlhari. „În zona centrală a orașului din care face parte și Piața Unirii era centru comercial, majoritatea magazinelor și aici au fostz descoperite beciuri suprapuse, în care la nivelul inferior se depozita marfa iar la nivelul superior se adăposteau familiile comercianților, iar în timp de pace se depozitau alimente și mărfuri”, a arătat Dumitru Huțanu, adăugînd că Muzeul de Istorie nu are nici o mărturie a existenței catacombelor deoarece conducerea comunistă a interzis fotografierea acestora, considerîndu-le secret de stat.
