O familie din comuna Mera compusă din 7 persoane locuiește in condiții sărăcăcioase intr-o „casă” construită intr-o ripă. Constantin Calinciuc și soția lui Mariana Å¢irdea impreună cu cinci copii fac foamea datorită situației materiale destul de precară. Casa pe care au reușit să o construiască cu cițiva ani in urmă este așezată intr-o ripă, locul fiind dat de pomană de un pădurar care i-a botezat copii. Trei dintre aceștia frecventează cursurile școlii, insă datorită subnutriției rezultatele școlare sint destul de slabe. Deoarece nu și-au depus dosar la primărie nu beneficiază de legea venitului minim garantat. Singurii bani de care dispun este alocația copiilor și veniturile realizate din munca cu ziua a celor doi părinți. Din milă față de copii vecinii le mai dau cite o strachină de mincare și haine. O familie din comuna Mera compusă din șapte persoane locuiește in condiții sărăcăcioase intr-un bordei construit intr-o ripă. in fiecare zi Constantin Calinciuc și Mariana Å¢irdea se chinuie să-și crească cei cinci copii a căror virstă nu depășește virsta de zece ani, străduindu-se să-i crească. Fiica cea mai mare, Marieta, are zece ani și este elevă in clasa a IV-a. Următorii ca virstă sint Jan care are nouă ani și a trecut in clasa a III-a și Silvia care are șapte ani. Cele mai mici sint Narcisa și Oana, de cinci și respectiv doi ani. Constantin și Mariana nu sint din Mera, iar atunci cind au venit in sat nu aveau unde să-și construiască o casă. Un pădurar și-a făcut milă de ei și le-a dat un petic de pămint intr-o ripă unde amăriții și-au ridicat o colibă. Cu toate că au la dispoziție doar cițiva metri pătrați, cei șapte sint mulțumiți că au un acoperiș sigur deasupra capului, numai al lor. in momentul cind reporterii noștri au ajuns la domiciliul familiei Calinciuc, cei șapte erau la masă. Pe o măsuță improvizată in mijlocul bătăturii mama acestora le-a pus in castroane hrana, citeva păstăi opărite alături de două bucăți de vinătă. „Este bună mincarea pe care o face mama noastră. Altceva mai bun nu am mincat niciodată și ne ține de foame”, au fost vorbele unui copil care se grăbea să mai prindă o porție. Fata cea mare ne-a spus că acestea sint alimentele de bază, alături de cartofi și fasole. Cind părinții nu mai au bani, copii se hrănesc cu fructe sau rabdă de foame pentru că părinții nu au ce să le dea de mincare. „Muncim cu ziua pe la săteni pentru a face rost de bani ca să cumpărăm de mincare. Sint și zile cind nu mai avem ce să punem pe masă. Copii mai găsesc in această perioadă mere, prune, pere cu care iși mai alină foamea”, ne-a povestit Mariana Å¢irdea, mama copiilor. O curcă și un pui țin de urit copiilor Ca să le asigure copiilor o bucată de carne pentru sărbătorile Crăciunului, Constantin a cumpărat un porc pe care il crește pe lingă casă. in afară de acesta, averea familiei se rezumă doar la un pui de găină și unul de curcă, care le mai țin copiilor de urit prin curte cind părinții sint plecați la muncă in sat. „Am porcușorul ăsta pe care in cresc pentru Crăciun și doi pui. Mai multe animale nu am cum să cresc deoarece trebuie să cumpăr porumb pentru noi ca să avem ce minca la iarnă. Pe copii ii las să stea prin curte atunci cind ne ducem la treabă. Vecinii ne mai aduc și ei cite ceva de mincare, dar nu poți aștepta numai de la ei. Fiecare are necazuri și probleme pe cap și ne ajută in limita bunului simț”, ne-a spus tatăl copiilor. Cu toate că nu duc o viață ușoară Constantin și Mariana nu vor nici in ruptul capului să-și dea copii la un centru de plasament. Ei spun că cei care iși dau copii in grija statului nu pot fi considerați părinți. „Sintem săraci și ducem o viață destul de grea. Niciodată nu am avut intenția să ne dăm copii la stat. Nu cred că un părinte care-și iubește copilul poate să facă un asemenea lucru. Dumnezeu ni i-a dat și trebuie să-i creștem mari și cu toată sărăcia ne vom strădui să-i vedem la casele lor”, a mai precizat tatăl copiilor. Vecinii iși mai fac milă de copii și ii mai ajut cu hrană și imbrăcăminte. deoarece văd că părinții se străduie să le asigure micuților hrana zilnică și că muncesc din greu pentru aceasta. „Sint foarte săraci, nu au cu ce să trăiască. Vă spun sincer că ori de cite ori lumea ii cheamă la muncă se duc, nu sint puturoși. Cu toate că femeia este bolnavă, merge la muncă, cot la cot cu bărbatul. Din cauza foamei, copiii au rămas niște pitici”, ne-a declarat Lilica Gheorghiță, o vecină a familiei nevoiașe.
