Numele ‘papabililor’, sau cardinalii favoriți de a urca pe Sfântul Scaun după moartea papei Francisc, circulă în presă de mai multă vreme, în contextul sănătății tot mai șubrede a papei din ultima perioadă, iar alegerea unui nou papă va fi în mod categoric influențată de modificările aduse de Francisc geografiei conclavului cardinalilor electori, care s-a schimbat radical în cursul pontificatului său de 12 ani, deschizându-se spre zonele de la periferie, unde catolicismul devine mai puternic, transmite ANSA.
Conform ANSA, principalii ‘papabili’ din acest moment sunt secretarul de stat al Vaticanului Pietro Parolin, arhiepiscopul de Bologna și președintele conferinței episcopilor italieni Matteo Zuppi, patriarhul Ierusalimului Pierbattista Pizzaballa, ungarul Peter Erdo, francezul Jean-Marc Aveline, olandezul Willem J. Eijk, filipinezul Luis Tagle care reprezintă catolicismul în expansiune în Asia, congolezul Fridolin Ambongo Besungu care reprezintă Africa fervent catolică și brazilianul Leonardo Ulrich Steiner, arhiepiscop de Manaus, care reprezintă zona Americii Latine care l-a dat chiar pe Francisc, primul papă argentinian din istorie.
Aproximativ 135 de cardinali vor participa la conclav, dintre care 108 au fost numiți de Francisc, 22 de predecesorul său german Benedict al XVI-lea și respectiv 5 de către papa polonez Ioan Paul al II-lea. Unul dintre cardinalii numiți de Francisc este și unul dintre cei mai vehemenți critici ai săi, cardinalul german Gerhard Ludwig Mueller. Din grupul cardinalilor care se opun direcției mai liberale luată de Biserica Catolică în perioada pontificatului lui Francisc se numără și mai mulți episcopi africani, pentru care chiar și discuția despre homosexualitate este tabu, dar și cardinalii conservatori americani.
Sub conducerea lui Francisc, colegiul cardinalilor a devenit mai puțin eurocentric, numărul și influența cardinalilor italieni și occidentali diminuându-se considerabil, în contextul în care Vaticanul s-a concentrat asupra frontierelor lumii catolice, acolo unde se desfățoară acțiuni de misionariat și unde se formează noi comunități catolice expansive. Astfel, aproximativ 59 de cardinali provin din Europa (dintre care 19 din Italia), 37 din Americi (16 din America de Nord, 4 din America Centrală și 17 din America de Sud), 20 de cardinali din Asia, 16 din Africa și 3 din Oceania.
Funeraliile Papei Francisc vor avea loc sâmbătă 26 aprilie la ora 10:00 a.m. (8:00 GMT), la Bazilica Sfântul Petru, a anunțat Vaticanul într-un comunicat. Ceremonia, la care se așteaptă să participe șefi de stat din întreaga lume, va fi oficiată de decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista Re. La final sicriul va fi dus la Bazilica Santa Maria Maggiore (Sfânta Maria cea Mare) pentru înmormântare, după cum a scris pontiful argentinian în testamentul său. Cardinalii Bisericii Romano-Catolice se vor aduna la un moment dat luna viitoare pentru a alege un nou papă în una dintre cele mai faimoase clădiri din lume, Capela Sixtină.
Guvernul italian a declarat 5 zile de doliu național după moartea papei Francisc, conform unui anunț făcut marți de ministrul pentru protecție civilă Nello Musumeci, transmite ANSA. Perioada de doliu se va încheia sâmbătă, în ziua funeraliilor suveranului pontif ce se vor desfășura în Piața Sfântul Petru. Ministrul Nello Musumeci a precizat și că ceremoniile ce vor fi organizate vineri, cu ocazia Zilei Naționale a Italiei, se vor desfășura ‘cu sobrietate’ dar conform programului anunțat.
Foto: Vatican Media/Handout via REUTERS
