România ar putea produce drone militare proprii până la finalul acestui an, iar în aproximativ doi ani și jumătate va începe producția de pulbere explozivă pentru armament, arată surse din Apărare. De asemenea, sunt discuții avansate pentru producerea de muniții de calibrul 155 mm prin mecanismul Foreign Military Financing al Statelor Unite, dar și în România. Noul mecanism de finanțare pentru apărare pregătit la nivelul UE ‘va crea oportunitatea ca România să dezvolte noi capacități de producție’, arată respectivele surse.
Estimarea este că anul acesta, România va continua să își îmbunătățească infrastructura de apărare și va aloca o parte semnificativă din bugetul Apărării pentru achiziții și modernizare. Este un angajament clar că România va depăși pragul minim recomandat de 20% pentru achiziții, prin alocarea a 30%, consolidând astfel capabilitățile forțelor sale armate și întărind securitatea națională și regională.
În calitate de beneficiar al produselor dezvoltate de industria națională sau europeană de apărare, se poate declara interesul MApN pentru includerea industriei autohtone de apărare în lanțurile globale de aprovizionare, mai ales în prezent, ‘când există stimulente financiare ale UE, pentru a coopera cu celelalte state membre, în vederea consolidării bazei tehnologice și industriale europene’, precizează sursele din Apărare.
Baza militară de la Kogălniceanu va deveni ‘hub strategic’
Toate acordurile România – SUA, inclusiv cele care reglementează prezența militară americană în țara noastră, sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional, au precizat miercuri surse din domeniul Apărării. În acest sens, facilitățile strategice găzduite în bazele militare de pe teritoriul României, precum forțele americane staționate în sistem rotațional în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu sau sistemul antirachetă Aegis Ashore instalat în Baza 99 Deveselu, care este integrat în sistemul antirachetă al NATO, ‘reprezintă dovezi clare ale angajamentului comun româno-american pentru securitatea colectivă aliată’, arată sursele menționate.
În context, sursele citate subliniază că modernizarea și extinderea Bazei 57 Aeriene de la Mihail Kogălniceanu, cu o investiție a Guvernului României de peste 2,5 miliarde de euro, va transforma această locație într-un ‘hub strategic regional pentru NATO’, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați. Investiția României este structurată pe 20 de ani, cu aplicare în patru etape. Prezența forțelor americane pe teritoriul României, susținută de investițiile semnificative în infrastructura de apărare, întărește securitatea regională și descurajează amenințările externe. În acest moment, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.
Șeful Statului Major al Apărării – întrevedere cu comandantul Forțelor Terestre ale SUA din Europa și Africa
Consolidarea parteneriatului strategic și a cooperării militare cu Statele Unite ale Americii, în special pe componenta terestră, a fost principalul subiect al întrevederii avute miercuri de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, cu generalul Christopher Donahue, comandantul Forțelor Terestre ale SUA din Europa și Africa (USAREUR-AF) și al Comandamentului Forțelor Terestre al NATO (LANDCOM). ‘Am discutat, de asemenea, despre situația actuală de securitate, atât la nivel regional, cât și global, precum și despre măsurile de descurajare. Nivelul de pregătire al trupelor americane și române, dar și facilitățile naționale de instruire au constituit teme pe care le-am abordat, mai ales în contextul apropiatului exercițiu multinațional SABER GUARDIAN 25, care va mobiliza în Germania, România și Ungaria aproximativ 10.000 de militari aliați’, a precizat șeful SMAp, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Conform sursei citate, oficialul militar român a evidențiat că țara noastră rămâne un partener de încredere și un furnizor de securitate în regiunea Mării Negre și l-a asigurat pe generalul Donahue de angajamentul Armatei României de a extinde cooperarea și de a identifica noi direcții de interes comun, atât în format bilateral, cât și aliat.
Exercițiul militar Dacian Spring – între 5 și 23 mai
Aproximativ 4.000 de militari și 913 mijloace tehnice din Belgia, Bulgaria, Franța, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia și România vor participa, în perioada 5 – 23 mai, la exercițiul multinațional Dacian Spring 2025 (DASP 25), organizat pe teritoriul țării noastre, a informat miercuri Ministerul Apărării Naționale. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, exercițiul este planificat și condus de Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE) și se va desfășura simultan în poligoanele de instruire de la Smârdan, Cincu, Capu Midia, Bogata și Frecăței.
La DASP 25 participă structuri aparținând tuturor categoriilor de forțe ale Armatei României – terestre, aeriene, navale și din domeniul cibernetic, alături de efective din Comandamentul Multinațional de Brigadă Sud-Est și contingente ale aliaților, contribuind la dezvoltarea capacității de reacție și a interoperabilității în context aliat. Exercițiul are ca obiectiv principal exersarea unei operații de apărare colectivă și consolidarea integrării forțelor participante în arhitectura de comandă și control a HQ MND-SE. În cadrul DASP 25 va avea loc, în premieră, dislocarea unui batalion de manevră belgian pe teritoriul României.
Conform MApN, primele efective intră în România miercuri, prin punctul de trecere a frontierei Nădlac, și se vor deplasa pe cale rutieră către poligonul Bogata.
Pentru buna desfășurare a DASP 25, autoritățile naționale, împreună cu aliații NATO, iau toate măsurile necesare pentru a minimiza impactul asupra comunităților locale și traficului rutier, deplasările urmând a fi executate cu preponderență pe timp de noapte.
Exercițiile NATO, precum DASP 25, sunt defensive și transparente, fiind desfășurate cu respectarea deplină a obligațiilor internaționale ale României, evidențiază MApN.
Foto: ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
