PAID România a plătit deja un milion de euro pentru primele dosare de daună totală în cazul inundaţiilor din judeţele Galaţi şi Vaslui, în condiţiile în care, dintr-un număr de 6.000 – 7.000 de locuinţe afectate au fost depuse doar 438 de notificări de dosare de daună, a declarat, marţi, directorul general al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), Nicoleta Radu. „Am avut în ultimul timp evenimentele din Vaslui şi Galaţi, celebre de altfel, se vorbeşte foarte mult despre ele în ultimul timp. Aici, zonele acestea din Moldova sunt de regulă cele mai afectate de evenimente de când ştim noi. Deci, nu cred că e cineva care pune la îndoială această informaţie. Ei bine, avem în aceste judeţe, din rapoartele oficiale, un număr de 6 – 7 mii de locuinţe afectate. Din aceste 6 – 7 mii de locuinţe afectate, noi avem deschise la PAID doar 438 de dosare, notificări de dosare de daună. Deci, un număr extraordinar de mic de dosare. Pentru aceste dosare, totuşi, vreau să vă spun că avem constituite rezerve în companie de 4 milioane de euro. Am plătit deja 1.000.000 euro – da, am plătit primul dosar de daună chiar în 48 de ore de la deschidere – am plătit primele dosare cu daună totală, deci case care au fost distruse în totalitate. Din punctul ăsta de vedere, noi suntem pregătiţi”, a afirmat Radu, la un eveniment de specialitate.
Însă, a subliniat şeful PAID, din păcate, foarte mulţi cetăţeni din aceste zone nu vor avea o locuinţă refăcută, reconstruită după inundaţii, pentru că aici există un grad de cuprindere de 5%, 7% sau de 10% în cel mai fericit caz. „Întrebarea mea este una retorică, aş putea spune. Oare autorităţile locale nu ştiu că zonele acelea sunt expuse riscurilor naturale, nu au nevoie sau nu înţeleg beneficiile unei protecţii financiare a oamenilor în caz de evenimente majore? Ce vor face oamenii care vor rămâne fără locuinţă? Desigur, există ajutoare de la stat, pentru că asta este, statul trebuie să acorde ajutoare de urgenţă, dar, finalmente, eu cred că oamenii au nevoie de protecţie totală pentru a-şi repune viaţa şi locuinţele şi bunurile în starea dinainte de eveniment. Şi asta nu se poate numai cu ajutoare de la stat. Iar ca să vă spun ce ar fi în cazul unui cutremur, precum cel din 1977… ar fi o dramă naţională, o tragedie naţională. Deci, ca să concluzionez, este nevoie de mult efort din partea tuturor, a asigurătorilor pe de o parte, şi noi încercăm să facem tot ce putem, dar fără implicarea autorităţilor de la nivel central până la cel local, nu se va putea niciodată obţine un grad de cuprindere mulţumitor, astfel încât să fim siguri că România nu mai este vulnerabilă în faţa unui eveniment natural de amploare deosebită”, a transmis ea, la masa rotundă cu tema „Ce (Cine) îi convinge pe români să nu-şi asigure locuinţele”, organizată de DC Media Group.
În acest context, Nicoleta Radu a arătat că PAID a derulat o campanie împreună cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Asociaţia Municipiilor din România, practic o colaborare public-privată, despre care, în opinia sa, trebuie să se vorbească mai intens, pentru că acest sistem de asigurare obligatorie are la bază un parteneriat public-privat. „Pe de o parte, este compania noastră, PAID, care gestionează sistemul de asigurare obligatorie din punct de vedere al emiterii poliţelor, al gestionării daunelor şi al contractării reasigurării, deci al deţinerii de fonduri suficiente pentru despăgubire în caz de de dezastre. Pe de altă parte, sunt autorităţile locale, partenerii noştri din această lege care ar trebui să informeze cetăţenii despre beneficiile aceste asigurări şi, în cazul în care lucrurile nu se întâmplă chiar atât de bine, chiar să recurgă şi la amenzi. Desigur, nu amenzile sunt lucrul care ne interesează pe noi cel mai mult. Pe noi ne interesează să avem o Românie cât mai asigurată şi, dacă se poate, oamenii se să îşi cumpere asigurări în deplină cunoştinţă de cauză. (…) Avem situaţii în care am reuşit să avem parteneriate bune la nivel central cu instituţii care au înţeles că este nevoie ca acest parteneriat să meargă în direcţia bună, dar mai sunt multe lucruri de pus la punct în legătură cu parteneriatele la nivel local”, a susţinut directorul general al companiei.
În plus, PAID are o serie de parteneriate la nivel central, cum ar fi cel cu Autoritatea pentru Digitalizarea României şi Ministerul Digitalizării prin care a fost introdus portalul paidromânia.ro pe portalul naţional de plăţi de taxe şi impozite ghişeul.ro. „Avem şi alte parteneriate, cu Institutul Naţional de Fizică a Pământului, cu mult mai multe instituţii, dar, dincolo de asta, trebuie să existe un parteneriat real şi fezabil şi la nivelul celor care ne sunt parteneri în lege, respectiv autorităţile locale, care sunt răspunzătoare de implementarea acestei legi şi care ar trebui să aibă un rol în primul rând în a convinge cetăţenii de importanţa acestor asigurări”, a concluzionat directorul general al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), Nicoleta Radu.
Primarul de la Buzău: Legea ar trebui modificată cu obligaţie de plată a PAD-ului odată cu taxele locale
Legea privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor naturale ar trebui modificată cu obligaţie de plată a PAD-ului odată cu taxele şi impozitele anuale, nu poate fi lăsat totul pe seama primarului, a declarat, marţi, edilul din Buzău, Constantin Toma. „Niciun primar nu a dat vreo amendă în 16 ani de când este această lege. Deci, această lege nu e funcţională. În această lege (…) am văzut şi eu o poveste: nu există niciun fel de constrângere, măcar amendă de 50 lei pentru un primar care nu-şi face treaba. Acum, eu am făcut o simulare la Buzău. Din 49.000 de case, aproape 50.000, avem astăzi 30,1% (asigurate – n. r.). Să trimit acea înştiinţare pentru fiecare cetăţean înseamnă cel puţin 502.313 lei cu confirmare de primire cu tot – 11 lei plic de confirmare de primire, pe urmă alte costuri generale: fişier, tipărire, împlicuire – minimum un leu pe plic. Asta înseamnă, înmulţit cu numărul de case, 502.313 lei. Este un an foarte dificil din punct de vedere al banilor şi la nivel de comune nu mai vorbesc, dar şi la nivel de primării mari. Deficitul este mare în momentul ăsta din diferite motive şi pot explica, dar nu este rolul acestei întâlniri. Avem o problemă: de ce s-a dus toată povestea asta în lege numai pe primar şi nu băgăm obligatoriu de la început: cum se strâng taxele şi impozitele pentru case, amenzi şi ce mai este, toată lumea să-şi plătească ca şi obligaţie chestia asta. Nu se poate să te rogi…Eu ce fac? Mai cheltui 100.000 euro să-i înştiinţez?”, a afirmat Toma, la masa rotundă cu tema „Ce (Cine) îi convinge pe români să nu-şi asigure locuinţele”, organizată de DC Media Group.
Potrivit acestuia, în prezent, la Buzău, din peste 120.000 de cetăţeni, 12.000, respectiv 10%, nu şi-au plătit anul ăsta, din diferite motive, taxele şi impozitele datorate.
„Deci, aici am 30% (în cazul achiziţiei de poliţe PAD – n. r.), iar 70% nu şi le-au plătit. Facem şi înştiinţări, dar nu sunt suficiente. Omul, dacă ştie că nu i se întâmplă nimic, chiar dacă suma este mică…tocmai pentru că suma este mică ar trebui să fie obligatorie şi el când se duce să-şi plătească eventual îi dau şi un 10% dacă le plăteşte până în 31 martie, cum se face acum pentru taxe şi impozite. Sunt convins că marea majoritate şi-ar plăti taxele şi impozite, că altfel nu funcţionează. Au trecut 16 ani şi nu s-a dat nicio amendă în ţara asta. Pe partea cealaltă, ca primar, vă spun: domnule, mă împuşcă ăştia de la partidul meu. Păi, eu acuma, cu atâtea rânduri de alegeri să le dau înştiinţare şi pe urmă, atenţie, sunt obligat, după ce am dat înştiinţare, să-i dau amenda imediat, aşa spune legea. Deci, sunt obligat să-i plece amenda. Ce primar poate să facă treaba asta într-un an cu alegeri? Nu mai spun în anii ceilalţi. Dar e vreunul nebun? N-a fost niciunul până acum, din 3.700 câţi primari avem acum în România, cu comune cu tot”, a atenţionat primarul.
În opinia sa, situaţia trebuie nuanţată. „Problema trebuie să o nuanţăm un pic: primarul e vinovat de orice. Trebuie să-i împuşcăm sau nu-i mai punem deloc. Punem un procuror, un judecător şi conduce comunitatea. Deci, asta este problema cu care ne confruntăm şi trebuie să se ia o decizie. De ce nu este obligaţie? Suma nu este mare, beneficiile sunt reale. Buzău e probabil la 30% şi din motivul ăsta: suntem în zona seismică Vrancea-Buzău şi te mai zgâlţâie din când în când. Chiar la câteva grade din astea pe scara Richter tot simţi ceva, acolo, dacă mai stai şi la ultimul etaj sau la penultimul. Deci, haideţi să încercăm să modificăm această lege cu obligaţie”, a susţinut Constantin Toma.
La rândul său, directorul general al UNSAR, Alexandru Ciuncan, este de părere că gradul mic de asigurare a locuinţelor este o problemă de siguranţă naţională. „E o problemă de siguranţă naţională; adică noi suntem la 23% locuinţe asigurate obligatoriu şi 17% facultativ. În Ungaria sunt undeva la 70-80%, în Polonia peste 60%. Deci, e o problemă de siguranţă şi securitate naţională şi discuţia ar trebui ridicată la acest nivel, pentru că avem la această masă reprezentanţi ai Legislativului, Executivului şi ai Autorităţii de Supraveghere. Adică nu văd un for mai bun în care să discutăm despre ce putem să facem anul viitor împreună, ţinând cont de ceea ce a spus domnul primar, de realităţile acestor ultimi 15-16 ani, ce putem să facem împreună ca să ne protejăm avutul, ca ţară, până la urmă. Că o facem printr-o poliţă obligatorie? Da, unde lege nu-i tocmeală, ar trebui să fie obligatorie şi punct. Că o facem suplimentar, aşa cum recomandăm, printr-o poliţă facultativă ca să ne asigurăm locuinţele la valoarea lor reală şi pentru multe alte riscuri – incendii, furturi ş.a.m.d., iarăşi, foarte bine, dar ar trebui să ducem discuţia asta la un alt nivel, cu sprijinul mass-media şi al instituţiilor, ca să vedem concret ce putem face sau, fireşte, putem să mai aşteptăm încă 10 ani. Probabil, cu toate eforturile depuse, şi au fost depuse eforturi importante din partea PAID, din partea companiilor membre UNSAR, din partea autorităţilor, probabil că vom fi într-un punct mai bun, dar nu fundamental mai bun din punct de vedere al cuprinderii în asigurare”, a avertizat Ciuncan.
Românii au impresia că statul trebuie să facă totul (sociolog)
Românii au o problemă majoră de educaţie atunci când este vorba de atitudinea faţă de risc, faţă de spiritul comunitar şi au impresia că li se cuvine şi statul trebuie să facă totul, a afirmat, marţi, Dan Jurcan, director de Cercetare şi Dezvoltare la Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). Prezent la masa rotundă cu tema „Ce (Cine) îi convinge pe români să nu-şi asigure locuinţele”, organizată de DC Media Group, Dan Jurcan a oferit câteva date, din perspectiva sociologică, pentru a răspunde la întrebările cheie ce ar trebui puse atunci când discutăm de ce nu se asigură românii. (…) Potrivit sociologului, 90% dintre români sunt perfect informaţi despre PAD şi despre obligaţia de a încheia această asigurare, iar undeva la 85% dintre ei ştiu că pot fi penalizaţi sau amendaţi în situaţia în care nu fac această asigurare. (…) În ceea ce priveşte încrederea în industria asigurărilor, Dan Jurcan a precizat că aceasta a crescut foarte mult în ultimii 5-6 ani, de la în jur de 30%, când s-au început măsurătorile, la undeva la 40-45% acum, mult mai sus decât încrederea în Parlament sau un politicieni, care este situată pe la 10-15%.
