Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aprobat, marţi, noua conducere a Băncii Naţionale a României, iar Mugur Isărescu a primit un nou mandat de guvernator al BNR. Deputaţii şi senatorii au aprobat, prin vot secret cu buletine, noul Consiliu de Administraţie al BNR. Mugur Isărescu a fost numit preşedinte al Consiliului de Administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României. Leonardo Badea a fost numit vicepreşedinte al CA şi prim-viceguvernator al BNR, iar Florin Georgescu şi Cosmin Ştefan Marinescu – membri ai CA şi viceguvernatori ai BNR. Aura Socol, Roberta Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balint şi Cristian Popa au fost numiţi în funcţii de membri în CA al Băncii Naţionale. Noua conducere a BNR are mandat de 5 ani, începând cu data de 11 octombrie.
„Banca Naţională nu consideră că în momentul actual obiectivul de a trece la zona euro este fezabil într-o anumită perspectivă, pentru că totul depinde de maniera în care ţara va reuşi cu politici corecte, consistente, să reducă deficitul public spre 3%. Dacă asta se poate face în patru ani, în cinci ani, în şapte ani, probabil că atunci vom avea şi o trecere la euro, nu mai devreme. Lucrurile sunt legate”, a afirmat Mugur Isărescu, la audierile din Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului.
Potrivit acestuia, o ţară precum România nu îşi poate îndeplini obiectivele – autostrăzi, investiţii – cu venituri bugetare mai mici de 30% din PIB decât prin lichidarea evaziunii şi reducerea pe cât posibil a facilităţilor fiscale, dar şi prin voinţă politică. „Nu văd cum s-ar putea reduce deficitul adus în norme europene sub 3% altfel decât prin combinaţia de măsuri pe o parte de cheltuieli şi pe o parte de venituri. Numai pe partea de cheltuieli rezonabil, oricine are posibilitatea să se uite la cifre, să facă nişte calcule, este imposibil. (…) Nu găsiţi ţară europeană, cu excepţia Irlandei, care e un caz cu totul specific, unde veniturile bugetare să fie sub 30%. (…) Nu văd modelul în care aceasta ţară, care trebuie să mai facă şi autostrăzi şi investiţii şi aşa mai departe, poate să-şi găsească echilibrul cu venituri bugetare mai mici de 30%. Şi atunci trebuie crescute aceste venituri, pentru ca deficitul să se restrângă. Şi cum se pot face: unu – lichidarea evaziunii, doi – reducerea pe cât posibil a facilităţilor fiscale. (…) Reducerea pe cât posibil a favoritismelor, a normelor, portiţelor prin care se acordă facilităţi fiscale. Şi ultima – trebuie hotărât legat de impozitare. Nu există să zic o imposibilitate aici. (…) Fondul Monetar o să vină din nou şi o să ne pretindă. Nu suntem în situaţia de a face un acord cu FMI, n-avem câtuşi de puţin, datoria publică este sub 60%, deci acesta nu este o necesitate. Dar să facem reforma fiscală ca să ne creadă pieţele şi să se reducă costurile şi să se reducă costurile finanţării, asta da”, a explicat Mugur Isărescu.
El a adăugat că măsuri şi variante de măsuri există, se pot concepe. „E vorba de voinţă politică, de o decizie care categoric nu poate să fie luată într-un an electoral”, a punctat oficialul BNR. Isărescu consideră, pe de altă parte, că firmele cu capital străin ar trebui finanţate din ţară, prin bănci, pentru a nu se mai împrumuta din exterior, adăugând că se vede în datoria externă privată a României faptul că Dacia se împrumută parţial prin Renault.
Mugur Isărescu a mai declarat marţi că obiectivul urmărit atât în trecut, cât şi în viitor de către Banca Centrală este reducerea inflaţiei fără a crea recesiune în ţară, subliniind că un prim obiectiv se referă la stabilitatea preţurilor. „Printre obiectivele pe care le vom urmări în perioada următoare se află în primul rând obiectivul prevăzut de lege şi acesta este stabilitatea preţurilor. Stabilitatea preţurilor este bunul public cel mai de preţ pe care poate să-l dea o bancă centrală societăţii. Este recunoscut că în condiţii de stabilitate relativă a preţurilor un obiectiv de creştere rezonabil, în cazul nostru 2,5%, cu o marjă de plus-minus 1%, economia se dezvoltă mai bine, sunt şanse mai mari să avem şi stabilitate macroeconomică, financiară şi să avem şi creştere economică durabilă, sustenabilă pe termen lung. Vom urmări, ca şi în trecut, să asigurăm stabilitatea preţurilor fără să pericliteze stabilitatea financiară. Multă vreme, până prin anii 2000, s-a crezut că asigurarea stabilităţii financiare vine aproape automat cu asigurarea stabilităţii financiare. Criza din 2008 – 2009 a dovedit că aceasta teză nu este corectă”, a susţinut Mugur Isărescu la audierile din Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe.
Isărescu a adăugat că băncile centrale – chiar dacă nu prevăd în mod expres stabilitatea financiară -, în cadrul legilor, cutuma europeană, cutuma în România şi legile ulterioare care au apărut stabilesc ca obiectiv secundar şi stabilitatea financiară. „La noi este asigurată de comitetul de risc sistemic aprobat prin lege de Parlament”, a afirmat Isărescu. El a subliniat că BNR urmăreşte asigurarea stabilităţii preţurilor, deci şi stabilitatea financiară, fără a descuraja creşterea economică.
