Ediția: Marți 25 iunie 2024. Nr. 6656
Ediția: Marți 25 iunie 2024. Nr. 6656

Ciolacu: În prima şedinţă de Guvern voi revizui propunerile legate de cash

Premierul PSD Marcel Ciolacu a declarat marţi că în prima şedinţă de Guvern va revizui propunerile venite de la ANAF şi Ministerul Finanţelor legate de cash, în urma discuţiilor de micii întreprinzători, cu oamenii simpli, cu mediul de afaceri şi cu reprezentanţii sistemului bancar. „Am spus că voi fi mereu alături de micii întreprinzători şi de oamenii simpli, fără excepţie. În ultimele zile am avut mai multe discuţii cu aceştia, cât şi cu mediul de afaceri şi cu reprezentanţii sistemului bancar. Şi mi-au spus anumite lucruri de bun simţ legate de măsurile venite de la ANAF şi Ministerul Finanţelor legate de cash. Aceşti oameni nu sunt evazionişti, ci sunt cei pe umerii cărora se sprijină această ţară! Prin urmare, în prima şedinţă de Guvern voi revizui propunerile venite de la ANAF şi Ministerul Finanţelor, pentru că datoria mea este să intervin atunci când lucrurile o iau într-o direcţie greşită. Vocea oamenilor, a gospodarilor din mediul rural, a tuturor românilor este auzită de Guvern”, a scris Ciolacu pe Facebook.

El a adăugat că toate limitele actuale de cash vor fi menţinute, atât la persoanele fizice, cât şi la cele juridice, cu două excepţii: plafonul de casă va fi de 50.000 de lei, iar avansul spre decontare 1.000 de lei/zi. „Am însă un mesaj pentru evazioniştii care au profitat de această discuţie din spaţiul public: voi veni peste voi! Voi veni şi vă voi scoate din vămi, vă voi scoate din birourile instituţiilor statului, vă voi scoate de peste tot! Aşa cum am început războiul cu cei care distrug vieţile oamenilor cu păcănelele, nici voi nu veţi scăpa”, a încheiat premierul.

Ministerul Finanţelor a publicat marţi seara proiectul de Ordonanţă de Urgenţă prin care se revine la plafoanele prevăzute în Legea 70 din 2015 în ceea ce priveşte plăţile cu numerar. În nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, autorităţile motivează decizia prin faptul că „societatea românească nu este pregătită la acest moment pentru limitarea utilizării numerarului”.

Astfel, pentru operatorii economici se revine la plafoanele iniţiale astfel: încasări de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană; încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, de la persoanele menţionate mai sus, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană; plăţi către operatori economici, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi; plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei.

De asemenea, sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.

Totodată, sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Operatorii economici pot achita facturile cu valori care depăşesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.

Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între operatorii economici şi persoanele fizice se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană. Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoanele fizice se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacţie. Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 50.000 lei, precum şi fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 50.000 lei. Se menţine însă prevederea potrivit căreia sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi plafonul de 50.000 lei, la finalul unei zile.

Potrivit pachetului de măsuri fiscal-bugetare asumat de Guvern în Parlament, din noiembrie urmau să fie reduse plăţile cash la companii şi persoane fizice. Plăţile în numerar către persoanele juridice ar fi trebuit reduse la 1.000 lei/persoană, pentru încasările şi plăţile între o persoană juridică şi o persoană fizică, plafonul zilnic era de 5.000 lei către/de la o persoană, iar pentru încasările şi plăţile cash între două persoane fizice plafonul zilnic era de 10.000 lei.

În nota de fundamentare a noului proiect de ordonanţă se arată că măsura de diminuare a plafoanelor până la care numerarul poate fi utilizat a fost adoptată în contextul necesităţii de combatere a fenomenului, tot mai acut, de evaziune fiscală, ţinând seama, inclusiv, de faptul că în ultimul proces de evaluare MONEYVAL a fost evidenţiat faptul ca economia României este bazată pe numerar, iar dimensiunea economiei subterane este de aproximativ 30% din PIB, utilizarea numerarului fiind principala metoda de spălare a banilor, la nivel naţional. „Cu toate acestea, atât reacţiile din spaţiul public, cât şi cele existente la nivelul societăţii ca urmare a adoptării acestei măsuri, au determinat concluzia că societatea românească nu este pregătită pentru măsura limitării utilizării numerarului. Astfel, percepţiile societăţii au fost diverse, de la teama, eronată, de eliminare a numerarului, la îngrijorarea cu privire la îngreunarea activităţii zilnice, mai ales în cazul micilor afaceri, respectiv îngreunarea relaţiei cu furnizorii/clienţii, precum şi cu privire la costurile suplimentare generate de comisioanele şi taxele pentru procesarea plăţilor electronice. (…)”, se precizează în documentul citat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?