Ediția: Miercuri 19 iunie 2024. Nr. 6652
Ediția: Miercuri 19 iunie 2024. Nr. 6652

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai iubiţi sfinţi din calendarul ortodox. Duminica Tomii încheie Săptămâna Luminată

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este sărbătorit în fiecare an la 23 aprilie, fiind unul dintre cei mai iubiţi sfinţi din calendarul ortodox. Este cunoscut și sub numele de Purtătorul de biruință, ziua fiind marcată prin împodobirea caselor cu crengi verzi care simbolizează renaşterea naturii.
Sfântul Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinți creștini. A trăit în vremea împăratului Dioclețian (sec. al IV-lea). Datorită vitejiei si victoriilor sale, ajunge conducător de armata. În anul 303, împăratul Dioclețian va începe lupta împotriva creștinilor. Au fost dărâmate lăcașuri de cult, interzise adunările creștinilor, arse cărțile sfinte, iar cei ce refuzau să aducă jertfa zeilor erau uciși. În fața acestei situații, Sfântul Gheorghe nu se ferește să-și mărturisească credința în Hristos, motiv pentru care va fi întemnițat.
Va fi supus la diverse chinuri: loviri cu sulița, tras pe roată, îngropat în var, lespezi de piatră puse pe piept etc, dar nicio tortura nu l-a făcut să renunțe la credința sa.
Cei prezenți la aceste suferințe, uimiți de faptul că Sfântul Gheorghe a rămas nevătămat și că a înviat un mort, au renunțat la credința păgână și au primit credința în Hristos. Minunea învierii celui decedat a convins-o și pe împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, să îmbrățișeze creștinismul.
Sfântul Gheorghe a fost ispitit cu onoruri pentru a jerfi zeilor, dar aceste încercări au fost zadarnice. Pentru că nu a lepădat credința în Hristos, Sfântul Gheorghe este condamnat la moarte prin decapitare, in ziua de 23 aprilie 304, rămânând de atunci zi de prăznuire.

Tradiții și obiceiuri în ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe

Una dintre practicile răspândite în ziua de Sfântul Gheorghe este împodobirea casei cu plante ce marchează renaşterea naturii. Plantele folosite variază în funcţie de regiune: în Muntenia se pun crengi de stejar sau de păr, în Transilvania se pun rug verde şi leuştean.
În Banat, casele sunt împodobite cu rug sau cu frunză de fag sau gorun.
În tradiţia populară se consideră că aceste simboluri vegetale au rol în protejarea gospodăriei de acţiunea spiritelor rele, spune analist-etnolog Ania Moldoveanu. De asemenea, oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, ca să fie sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor. Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea. Se mai spune că cine doarme în această zi ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.

Peste un milion de români poartă numele Sfântului Mucenic Gheorghe, care este prăznuit, duminică, 23 aprilie

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, este vorba despre 684.178 de bărbaţi şi 373.200 femei.

Cel mai des întâlnite prenume masculine sunt Gheorghe – 424.268 de persoane, George – 158.802, Georgian – 29.020, Gheorghiţă – 21.750, Georgel – 12.490, Gigi – 8.798, Gigel – 5.958, Georgică – 5.259, Gică – 4.909 şi Ghiţă – 4.203.

Dintre femei, cele mai multe poartă numele Georgiana – 154.632, Georgeta – 118.103, Gheorghiţa – 25.485, Gina – 21.288, Gherghina – 15.496, Geta – 14.604, Giorgiana – 10.335, Gica – 5.998, Ghiorghiţa – 1.640, Georgica – 1.511 şi Gicuţa – 864 de persoane.

Săptămâna Luminată începe după ziua de Paște și se încheie în Duminica Tomii

Duminica Tomii le este dedicată strămoşilor plecaţi în veşnicie, care află, după Săptămâna Luminată, că au fost prăznuite Paştile de către cei rămaşi acasă.

„În Săptămâna Luminată se cântă toate stihirile Paştilor şi urmează Duminica Tomii, când Sfântul Apostol Toma aduce argument al Învierii Domnului Iisus Hristos prin faptul că L-a atins pe locul săgetat din coasta Mântuitorului Înviat şi a văzut urmele piroanelor din palmele crucificate. Este argumentul care rămâne peste veacuri.

În ziua aceasta se fac pomeniri pentru morţi. Lumea iese la cimitire, se duc ofrande, îi pomenesc pe cei plecaţi şi se spune că acele coji de ouă aruncate pe râu se duc pe Apa Sâmbetei şi le amintesc celor de dincolo că cei de pe Pământ au ţinut Paştile şi atunci le ţin şi ei. Calea Săptămânii Luminate este cea care duce de la pământeni la cei plecaţi.

Aşa frumos zice tradiţia: atunci când cei care nu mai sunt printre noi văd cojile de ouă pe Apa Sâmbetei şi ştiu că cei de acasă au ţinut Paştile”, a declarat, pentru AGERPRES, protopopul de Timişoara, preot Zaharia Pereş.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?