Un elev de la Școala Gimanzială „Nicolae Iorga‟ din Focșani a ajuns vinerea trecută la spital după ce a fost lovit de un coleg. Cazul a ajuns în atenția polițiștilor vrânceni după ce elevul, însoțit de mamă, a ajuns la Unitarea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Pantelimon‟ Focșani. Potrivit surselor noastre, copilul ar fi fost lovit în zona inghinală în timp ce se afla în curtea unității de învățământ.
Purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean Focșani ne-a declarat că minorul a fost internat în secția Chirurgie și Ortopedie Pediatrică de vineri, 3 martie a.c., până luni, 6 martie a.c.. Deși mama nu a vrut să depună plângere, „polițiștii vrânceni au întocmit un dosal penal și efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe‟, după cum ne-au spus reprezentanții Biroului de presă al IPJ Vrancea.
L-am contactat telefonic și pe Emilian Rău, directorul școlii, dar acesta nu a vrut să ne ofere nicio informație.
Din nefericire, astfel de cazuri sunt din ce în ce mai dese în ciuda tuturor acțiunilor de prevenire a bullying-ului în școli pe care le desfășoară atât cadrele didactice, cât și polițiștii. În România, un elev din doi este victima actelor de ameninţare, de umilire sau de violenţă fizică, iar patru copii din cinci asistă la situaţii de bullying, a transmis la finele lunii ianuarie a.c., Organizaţia Salvaţi Copiii România.
Conform datelor oficiale invocate de organizaţie, în sistemul de educaţie a fost înregistrată o creştere cu aproape o treime a situaţiilor de bullying sesizate, în anul şcolar 2021-2022, prin comparaţie cu anul şcolar anterior (10.971 de situaţii de bullying constatate, faţă de 7.715).
„În realitate însă, fenomenul este mult mai grav: analiza recentă a Organizaţiei Salvaţi Copiii (finalul anului 2022) arată că bullying-ul în şcoală ori în clasă şi perpetuarea lui în mediul online afectează emoţional, an de an, sute de mii de elevi care devin victime ale situaţiilor de violenţă fizică şi de ameninţare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă în calitate de martori (82%) sau recunosc că au comis ei înşişi astfel de fapte (27%)”, se arată în comunicatul organizaţiei, preluat de AGERPRES.
Conform aceleiaşi surse, faptele de bullying se petrec „pe fondul lipsei de interes” din partea sistemului de educaţie de a elabora o strategie şi un plan de acţiune de prevenire şi combatere a bullying-ului şi cyberbullying-ului, pornind de la reglementările legale în vigoare. Astfel, „în fiecare şcoală/liceu trebuie înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying” din care să facă parte directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor şi reprezentanţi ai părinţilor, menţionează organizaţia. Rolul acestui grup este de a preveni, de a identifica şi soluţiona situaţii de bullying între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice. „În şcolile în care există grup de acţiune anti-bullying şi este funcţional se observă o îmbunătăţire a climatului educaţional, care se traduce într-o mai bună colaborare a cadrelor didactice cu părinţii, astfel elevii primesc acelaşi mesaj la şcoală şi acasă. Se simt sprijiniţi pentru a deveni mai toleranţi şi se îndreaptă cu mai mare încredere către adulţi atunci când întâmpină situaţii dificile”, menţionează Salvaţi Copiii.
Organizaţia solicită Ministerului Educaţiei să evalueze stadiul implementării Normelor metodologice privind constituirea grupurilor de acţiune anti-bullying şi elaborarea unei strategii naţionale de respectare a dispoziţiilor legale.
Foto cu rol ilustrativ
