Putin ordonă mobilizare parţială în Rusia, prima după cel de-al Doilea Război Mondial; demonstrații soldate cu arestări în zeci de orașe

0
541

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat miercuri o mobilizare militară parţială în Rusia pentru îndeplinirea obiectivelor „operaţiunii militare speciale” în Ucraina, în cursul unui discurs televizat către naţiune, potrivit TASS, Reuters şi AFP. Putin a declarat că a semnat un decret privind mobilizarea parţială începând de miercuri a rezerviştilor pentru „operaţiunea militară specială” în Ucraina, ale cărei obiective nu s-au schimbat, a asigurat el.

În discursul său televizat, anunţat iniţial pentru marţi seara, dar care a fost amânat din motive neprecizate, preşedintele rus a afirmat că obiectivul său este „eliberarea” Donbasului, zonă minieră din estul Ucrainei compusă din regiunile Doneţk şi Lugansk şi că majoritatea populaţiei din această zonă nu doreşte să revină la ceea ce el a numit „sub jugul” Ucrainei. Pe un ton marţial, Vladimir Putin a spus că sprijină referendumurile de anexare care vor fi organizate în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, spunând că este de „datoria lui morală” să-i protejeze pe locuitorii de aici de „neonaziştii” aflaţi la putere la Kiev. Preşedintele rus a afirmat că ţara sa nu face decât să răspundă agresiunii Occidentului, care, potrivit lui, supune Moscova unui „şantaj nuclear”.

Sute de protestatari împotriva mobilizării au fost arestaţi

Cel puţin 364 participanţi la proteste împotriva mobilizării au fost arestaţi miercuri în Rusia, afirmă grupul independent OVD-Info, citat de AFP. Organizaţia de monitorizare a demonstraţiilor afirmă că are informaţii despre arestări în cel puţin 23 oraşe, la câteva ore după ce preşedintele Vladimir Putin a ordonat prima mobilizare din ţară după cel de-al Doilea Război Mondial. Jurnaliştii AFP au asistat la cel puţin 50 de arestări la Moscova, iar la Sankt Petersburg poliţia a ridicat din centru un autobuz plin cu manifestanţi. Demonstranţii strigau sloganuri cum ar fi „Nu războiului!” şi „Fără mobilizare!”, relatează agenţia citată. Manifestaţiile neautorizate sunt interzise de legislaţia rusă privind protestele.

Mişcarea tineretului prodemocraţie din Rusia „Vesna” a lansat miercuri un apel la organizarea în aceeaşi zi a unui protest pe întregul teritoriu al Federaţiei Ruse împotriva mobilizării militare parţiale decretate anterior de către preşedintele Vladimir Putin, relatează publicaţia independentă rusă Meduza.io, care transmite din afara ţării, după ce a fost declarată „agent străin” de către regimul de la Moscova. „Mii de bărbaţi ruşi – taţii, fraţii şi soţii noştri – vor fi aruncaţi în maşina de tocat a războiului. Pentru ce vor muri? Pentru ce vor plânge mamele şi copiii lor?”, subliniază organizaţia în apelul său difuzat prin Twitter.

 Aglomeraţie pe website-urile companiilor aeriene

Anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin privind o mobilizare parţială pentru a-şi consolida trupele aflate pe front în Ucraina i-a făcut miercuri pe ruşi să se grăbească să intre pe website-urile companiilor aeriene pentru a încerca să părăsească Rusia cât mai rapid, transmite AFP. Mobilizarea vizează într-o primă fază 300.000 de rezervişti, dar potrivit Ministerului Apărării în total 25 de milioane de ruşi pot fi mobilizaţi pentru a se alătura rândurilor armatei în estul şi sudul Ucrainei.

Potrivit Google Trends, care permite cunoaşterea frecvenţei cu care un cuvânt este căutat pe Google, căutările în Rusia cu termenii ‘bilete’ şi ‘avion’ s-au dublat începând de la ora 06:00 GMT a zilei de miercuri, adică de la începutul alocuţiunii televizate înregistrate a lui Vladimir Putin. În timpul dimineţii, formularea ‘a părăsi Rusia’ s-a înregistrat de 100 de ori mai mult decât într-o perioadă obişnuită. Regiunea Belgorod, aflată la frontiera cu Ucraina şi atinsă de mai multe ori de lovituri ucrainene începând de la finalul lunii februarie, se află în fruntea clasamentului ce indică locul unde au fost făcute căutările.

Toate biletele pentru zboruri directe către destinaţiile cele mai apropiate de Rusia – Armenia, Georgia, Azerbaidjan sau chiar Kazahstan – sunt epuizate pentru ziua de miercuri, potrivit website-ului Aviasales, extrem de popular în Rusia pentru achiziţionarea de bilete. În direcţia Istanbul, la compania Turkish Airlines ”toate zborurile sunt complete” până sâmbătă. La compania AirSerbia, pentru a ajunge la Belgrad, viitorul zbor cu locuri disponibile era afişat pentru luni, 26 septembrie. Zborurile interne în direcţia oraşelor apropiate de frontierele ţării au fost de asemenea foarte căutate, un bilet de la Moscova la Vladikavkaz (sud) ajungând să coste chiar şi 750 de dolari, faţă de 70 de dolari în mod normal.

Contraofensiva ucraineană și ameninţarea nucleară rusească

La capătul a şapte săptămâni de ofensivă militară lipsită de vigoare, preşedintele rus Vladimir Putin a exacerbat miercuri conflictul din Ucraina, mobilizând sute de mii de rezervişti şi ameninţând cu recurgerea la arma nucleară, o escaladare ce are mai multe explicaţii, scrie miercuri AFP.

De ce acum?

De când Rusia a lansat asaltul asupra Ucrainei pe 24 februarie, Kremlinul a repetat neîncetat că totul ”decurge conform planului”, inclusiv când a fost nevoit să abandoneze ofensiva asupra Kievului şi să-şi replieze trupele către est. ”De la începutul operaţiunii militare nimic nu a mers aşa cum fusese prevăzut” de Moscova, constată analista independentă Tatiana Stanovaia. Lucrurile s-au schimbat şi mai mult la începutul lui septembrie, când trupele ucrainene, înarmate de Occident, le-au forţat pe cele ruse să se retragă din Harkov (nord-est) şi să dea înapoi în Donbas (est) şi Herson (sud).

Pe de altă parte, marile ţări emergente pe care Putin speră să le ralieze cauzei sale anti-occidentale încep să dea semne de nerăbdare. Săptămâna trecută, premierul indian Narendra Modi i-a spus lui Putin că acum ”nu este timpul pentru războaie”, în timp ce liderul de la Kremlin a spus că înţelege ”îngrijorările” preşedintelui chinez Xi Jinping. În opinia lui Aleksandr Baunov, un fost expert al centrului Carnegie din Moscova, centru închis anul acesta de guvernul rus, Putin ”a primit din partea ţărilor neoccidentale semnalul să înceteze să mai vorbească în numele lumii neoccidentale”.

Prin urmare, Rusia a dorit să preia iniţiativa anunţând marţi organizarea urgentă în perioada 23-27 septembrie a unor referendumuri pentru anexarea la Rusia a patru regiuni ucrainene (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie) pe care trupele ruse le controlează cel puţin parţial. Or, doctrina militară rusă prevede recurgerea la arma nucleară dacă teritoriul Rusiei este atacat. Iar odată aceste provincii anexate, chiar dacă nicio ţară nu va recunoaşte o asemenea schimbare a graniţelor, în ochii Kremlinului un atac ucrainean asupra lor ar echivala cu un atac asupra Rusiei. Aşadar, prin aceste referendumuri calificate în Occident drept ”parodie”, Rusia urmăreşte să stopeze contraofensiva ucraineană şi livrările de arme occidentale către Kiev. Încă de marţi, şefa postului de stat rus Rusia Today, Margarita Simonian, anticipa pe Twitter că săptămâna aceasta va fi ori ”anticamera victoriei noastre iminente”, ori cea ”a războiului nuclear”.

Cine va fi mobilizat şi pentru ce?

Mobilizarea parţială anunţată miercuri de Putin priveşte 300.000 de rezervişti, prioritar persoane cu experienţă militară. Puţine detalii au fost făcute publice, fiind menţionat doar că aceşti soldaţi vor fi instruiţi şi echipaţi corespunzător. Dar nu a fost anunţat niciun calendar pentru desfăşurarea lor pe front, unde deja sunt importante efective de trupe experimentate, care suferă pierderi numeroase. Studenţii şi cei încorporaţi în ultimul contingent nu sunt vizaţi de mobilizare, au promis autorităţile ruse.

Potrivit preşedintelui comisiei de apărare din parlamentul rus, Andrei Kartapolov, mobilizarea priveşte în special soldaţii şi subofiţerii rezervişti cu vârste de până la 35 de ani şi ofiţerii în rezervă cu vârste de până la 45 de ani. Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a subliniat că mobilizarea este necesară pentru a putea menţine controlul asupra teritoriilor ocupate în Ucraina. Linia frontului ”are o lungime de peste 1.000 de kilometri. Trebuie să consolidăm această linie şi spatele ei, trebuie să controlăm aceste teritorii”, a explicat Şoigu.

Un pariu al lui Putin?

Începând de marţi şi odată cu anunţul despre referendumurile de anexare, Kremlinul pare că doreşte să joace cartea escaladării pentru a obţine capitularea Ucrainei prin punerea opţiunii nucleare pe masă. ”Acesta este un ultimatum al Rusiei adresat Ucrainei şi Occidentului: fie Ucraina dă înapoi, fie este război nuclear”, remarca marţi Tatiana Stanovaia pe Telegram. De altfel, miercuri Putin a susţinut că ”acesta nu este un bluff”.

În cele şapte luni scurse de la începutul conflictului, Occidentul şi-a demonstrat sprijinul faţă de Ucraina, sporind constant sprijinul său militar şi financiar. Totuşi, pe plan militar, mobilizarea riscă să fie insuficientă pentru a schimba situaţia pe teren, cel puţin pe termen scurt. Provocarea logistică de a instrui, echipa şi trimite pe front 300.000 de soldaţi este enormă, mai ales că Rusia deja şi-a desfăşurat acolo cele mai bune unităţi şi echipamente, cu preţul unor pierderi enorme.

UE: Putin „pune în pericol pacea mondială”

Pacea mondială este pusă „în pericol” de deciziile preşedintelui rus Vladimir Putin de a mobiliza rezerviştii şi de ameninţările sale de a folosi arme nucleare, a avertizat miercuri şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, relatează AFP. „Anunţul făcut de Putin privind referendumuri fictive, o mobilizare militară parţială şi un şantaj nuclear constituie o escaladare gravă”, a scris el pe Twitter. „Ameninţarea cu arme nucleare este inacceptabilă şi reprezintă un pericol real pentru toţi”, a insistat el. „Comunitatea internaţională trebuie să se unească pentru a împiedica astfel de acţiuni. Pacea mondială este în pericol”, a avertizat responsabilul UE. Cu câteva ore înainte, purtătorul său de cuvânt, Peter Stano, dădea asigurări că ultimele iniţiative ale liderului rus vor avea „consecinţe”. „Statele membre ale UE au organizat deja o reuniune de coordonare în marja Adunării Generale de la New York”, a precizat el. Peter Stano, însă, a refuzat să detalieze, afirmând că detaliile discuţiilor sunt „confidenţiale”.

UE a adoptat deja şase pachete de sancţiuni economice împotriva Rusiei, dar au apărut tensiuni între statele membre, iar Ungaria a declarat că se opune noilor măsuri europene. Este necesară unanimitatea pentru sancţiunile UE. „Teritoriile ocupate fac parte din Ucraina, care are toate drepturile să-şi restabilească autoritatea acolo şi UE este pregătită să-şi continue sprijinul în domeniul militar”, a adăugat Peter Stano.

Statele UE urmează să se pronunţe cu privire la alocarea de noi fonduri pentru continuarea asistenţei lor militare către Ucraina. Au fost deblocaţi deja 2,5 miliarde de euro din Facilitatea europeană pentru pace, un fond gestionat interguvernamental în afara bugetului comun, iar noua tranşă în discuţie ar urma să fie de 500 de milioane, potrivit informaţiilor obţinute de AFP. Peter Stano nu a confirmat această sumă.

Liderii UE se reunesc pentru un summit informal în perioada 6-7 octombrie la Praga, urmând ca pe 17 octombrie să aibă loc o reuniune a miniştrilor de externe. O reuniune a miniştrilor apărării din NATO este programată pentru 13 şi 14 octombrie la Bruxelles.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here